În ultimii ani, o intensă febră a construcțiilor a adus aproape 30 de zgârie nori în Manhattan. New Yorkul a devenit un imens șantier din care răsar în fiecare zi, turnuri de oțel și sticlă de 70, 80, 90 de etaje care schimbă complet skyline-ul orașului. Orașul crește, la propriu, în înălțime. Cartiere vechi, clădiri istorice, localuri culturale și restaurante în care s-a născut New York-ul boem, al artiștilor, al scriitorilor, al dansatorilor, al muzicienilor sunt dărâmate, iar în locul lor apar lanțuri de magazine, cafenele, farmacii, toate la fel de reci și sterile, de sedii de bănci, de restaurante scumpe decorate în stil industrial, așa cum este la modă…cam peste tot. New York-ul își pierde fața umană, New York-ul devine distant, rece, anonim.
New Yorkul oamenilor de rând, care soseau aici pentru a-și îndeplini prin muncă asiduă visele mărețe, New Yorkul studenților care lucrau că ospătari ca să își plătească o cameră până la terminarea studiilor, New Yorkul clasei mijlocii, New Yorkul cu personalitate și suflet este dat la o parte de un oraș steril, pietrificat, lucios, luxos, unde multe apartamente costă 70, 80, 90 de milioane de dolari, unde chiriile pentru un apartament de două camere se situează de la 5,000 $ în sus. Cu aceste chirii, apar și noi chiriași, „vinituri” cum am zice noi, cu gusturi noi, cu pretenții noi, cu atitudini noi. Doar că acești nou-veniți nu sunt interesați de spiritul orașului, de istoria lui, de personalitatea lui. Ei sunt parte din acel 1% care râvnesc la același lux, oriunde în lume ar fi, ei sunt the super-rich, „elita” mondială a Chinei, Rusiei, Braziliei, Mexicului sau Emiratelor.
Zona care exemplifică acest nou oraș strălucitor, bogat și fără persoanlitate este complexul Hudson Yards, aflat în partea de vest a Manhattanului. Mulți newyorchezi detestă noua îngrămădeală de turnuri sterile, străzi aseptice, magazine high-end pentru buzunare adânci, restaurante deschise de cei mai faimoși bucătari ai lumii. Aici omul de rând, newyorchezul simplu, se plimbă pe podele de marmură, pe străzi futuristice și se uită la tot ce este în jur și la care nu are acces. Megaproiectul a costat 25 de miliarde de dolari. Cartierul este construit pe o platformă deasupra Penn Station, deasupra unui depou de trenuri. La începutul anilor 2000, când SUA candida pentru a fi gazda jocurilor olimpice din 2012, în acest loc era plănuit un mare stadion.
Aici este și locul unde se găsește The Vessel, care se vrea un simbol al orașului-impus, pus forțat pe gâtul newyorchezilor de „elitele” financiare, de politica de expansiune a imobiliarelor de lux ale primarului. The Vessel, o construcție arhitecturală de culoarea bronzului, pe care unii o aseamănă cu un stup de albine, alții cu o shawarma gigant. Structura de 16 etaje are 80 de platforme unite de 154 de scări (250o de trepte). Nici The Vessel nu este îndrăgită de newyorchezi. Că să apuci să te cațeri gratis pe această shawarma gigant, trebuie să aștepți la coadă, sau să îți cumperi un bilet cu orar fix, ca la cinema. Regulile stabilite de compania privată care deține Hudson Yards au stârnit controverse și critici: toate pozele și videourile făcute shawarmei de către turiști sunt proprietatea Hudson Yards, care le poate folosi în scopuri comericale.
New Yorkul a fost dintotdeauna un oraș plin de viață, dinamic, în continuă schimbare. Newyorchezii știu să se adapteze la schimbările orașului, schimbări spre bine sau spre mai puțin bine. Rămâne de văzut cum va evolua orașul, în urma acestui ultim val de schimbări.
Alte poveşti de-ale Luminiței Cuna le găsiți AICI.
- Halloween-ul în Brooklyn la casa unui dramaturg de Pulitzer - 31 oct. 2022
- Prietena de pandemie - 22 oct. 2020
- Medicinistul care tratează newyorchezii cu muzică - 22 ian. 2020