La puțini kilometri de Cluj, între pereții școlii din Dezmir, găsim o mică „fabrică de tradiții”. Un loc ascuns de ochii curioșilor și nu intenționat, ci doar pentru că arta are nevoie de liniște pentru a putea fi creată. Acolo, trei doamne păstrează datini vechi și încearcă, prin numeroasele activități, să nu dea uitării ce au învățat de la bunici…mai exact să țese, să coase și chiar să se joace.
Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale din Dezmir, ASDR, are ca scop crearea unei legături între viața de la țară de odinioară și din prezent și cei care au părăsit de ceva timp comunitățile din afara orașelor.
M-am bucurat de un tur, unul plin de amintiri și de lucruri care îți încântă ochii. Într-una dintre săli se regăsește întreaga arhivă fotografică a satului…cu imagini ale celor care au călcat acele pământuri cu mult înaintea noastră. Se pot vedea fotografii ale profesorilor, ale sătenilor și ale activităților celor din sat. În acele timpuri nu existau camere portabile, de aceea mai toate imaginile sunt făcute într-un studio.
ASDR, organizează tabere de meșteșuguri, unde copiii pot picta, pot învăța să țese și să coase, să practice olăritul și mai ales să se joace așa cum o făceau bunicii nostri.
Printre războaie de țesut, mărgele și fuioare, se află și un muzeu…unul realizat prin colecționarea neobosită a unor obiecte de îmbrăcăminte vechi, pe care le păstrau cu sfințenie sătenii.
Tot în aceeași sală se regăsesc toate obiectele create de copiii care au trecut pragul acestei instituții, iar într-un colț, aproape de fereastră se află un pat vechi, extrem de colorat și plin de perne. Încărcătura lui denota bogăția, avuția celui care îl are. Este o adaptare românească a paturilor cu baldachin…dar de o frumusețe aparte.
Steagul de nuntă, băncile pictate manual, straiele populare, ouăle încondeiate sau cusute cu mărgele, bijuteriile tradiționale, precum și o mini bibliotecă…toate acestea se află într-o sală în care se regăsesc nu doar poveștile femeilor care lucrează în permanență la războaiele de țesut bine conservate, ci și multe alte amintiri dragi.
Tehnicile moderne nu își găsesc locul în ASDR, de aceea, doamna care confecționează bijuterii se ghidează după o carte veche de acum 50 de ani.
Merită cu prisosință să vizitați această oază de meșteșuguri vechi, această „fabrică de tradiții”, acest loc magic din apropierea Clujului.
Emanuela Luca
- Madridul și cum m-a cucerit el - 11 sept. 2019
- Și Moșul mai greșește….ghetuțele - 18 dec. 2018
- Cum se schimbă iubirea odată cu aplicațiile de întâlniri - 30 nov. 2018