La șezătoare cu ia românească

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca a înființat un atelier de cusut ii și cămăși tradiționale. În fiecare an vin tot mai multe doamne și domnișoare care doresc să învețe acest meșteșug. Membrele micii comunități se documentează continuu, schimbă impresii, învață tehnicile cusutului și cum anume să deosebească o ie tradițională de una comercială.

Laura Troșan, expert în restaurare textile, ne explică pe îndelete aproape tot ceea ce ar trebui să știe fiecare dintre noi despre ia românească.

La Cluj exista o mișcare foarte frumoasă de a coase creată de persoane care inițial nici nu și-au imaginat că au vreo legătură cu aceasta, mă refer la câteva doamne și domnișoare deosebite, profesoare sau avocat sau poate, de orice altă meserie, care și-au descoperit împreună această pasiune. Sunt chiar persoane care nu au fost în viața lor la țară. Aceste grupuri s-au apropiat oarecum de muzee sunt foarte bine documentate, cunosc foarte bine costumul popular dintr-o anumită zonă, îl pot identifica, știu materiale și tipuri, știu exact tehnica de coasere. Acestora, timpul de a coase o cămășă le ia destul de mult, de la șapte luni spre doi ani.
E frustrant când vezi atâta muncă și atâta pregătire și documentare și apoi să vezi în paralel o ie făcută la mășină care se vinde la un preț spectaculos pe internet. Cele care își doresc o ie autentică sau o ie cusută, făcută cu trudă, lucrată, muncită, documentată, știu la ce să se uite și ce măsuri de precauție să-și ia de la început. Cred că cel mai simplu să îți dai seama dacă o ie este cusută cu mâna sau cu o mășină de brodat este să te uiți pe dos. Mașina face o cusatură perfectă față-dos. În cazul în care ea este cusută manual, pasul nu este același. Cu siguranță apare un fir care să nu se așeze perfect.
În momentul în care vrei să cumperi o ie și să te asiguri că prețul pe care-l dai este un preț corect și dacă ai încă dubii și nu ești sigur de modul de realizare, te uiți apoi și la modul de îmbinare a părților față spate, în zona de încheiere a gâtului. De asemenea ar trebui, înainte de a te hotărî să-ți cumperi o ie pe internet, să știi din ce zonă vrei să ți-o cumperi, să cauți în bibliografie, să te documentezi. Să vezi spre exemplu că dacă în zona respectivă toate liniile erau cusute cu lână și tu vei găsi o ie cusută cu mătase, deși arată perfect, totuși atunci cu siguranță nu este un preț corect.
Ar mai trebui să ne gândim apoi la model si la culori. La iile originale, cusute manual, foarte puține au culori din gama celor foarte țipătoare. Culorile tradiționale sunt mai terne pentru că inițial iile erau vopsite cu culori vegetale care nu puteau scoate nuanțele acestea intense, care le vedem astăzi, iar apoi coloranții chimici care i-au folosit erau asemănători cu primii coloranți vegetali. Apoi, trebuie să fim atente la ornamente. Atunci când vedem plin de flori sau modele peste tot, nu prea este în regulă. Pentru că la cele cu adevărat tradiționale, cea mai bogată parte este cea din față, în mod special pieptul, apoi mânecile și partea de jos, față.
Iile acestea super transparente nu prea se regăseau în lumea satului, mai ales în Transilvania. Nu există nici ii foarte decoltate, deci ele nu trebuie să înceapă de pe umeri ci încep un pic mai jos de linia gâtului.
La Cluj există un grup numit Șezătoare Cluj, unde niște doamne și domnișoare deosebite și pasionate de cusut crează ii tradiționale. Și cel mai important, atunci când au terminat de cusut și pozează în ia care a ieșit din mâinile lor, îți dai seama imediat că ia respectivă nu are cum să fie decât o ie tradițională, că respectă modelele originale, materialele potrivite și, desigur, tehnica de cusut. Până să se apuce de cusut, fiecare dintre acestea au parte de o documentare științifică bine pusă la punct.

Vă invităm și pe voi la șezătoare. Aici nu doar că veți avea parte de un timp de calitate petrecut cu oameni frumoși și pasionați, dar vă veți putea crea fiecare ia mult visată….