Poveşti de călătorieLa pas prin orașul chinezesc

La pas prin orașul chinezesc

Când vreau să evadez din New York dar nu am timpul necesar, ies la plimbare … tot în New York, așa cum am făcut acum câteva weekenduri, când am pornit la pas prin Chinatown, Orașul Chinezesc. Am colindat prin Chinatown-ul din Manhattan – trebuie să fac precizarea aceasta deoarece în New York mai există un Oraș Chinezesc în Queens și altul în Brooklyn.

Chinatown-ul din Manhattan are o populație de 90.000-100.000 de locuitori, este locul cu cea mai mare concentrație de chinezi din emisfera vestică și a luat ființă pe la sfârșitul anilor 1800. Datorită politicii de discriminare a chinezilor din acea vreme, imigranții și-au construit o infrastructură doar a lor, care le oferea locuințe, servicii medicale, educație și slujbe.

Străzile din Chinatown sunt strâmte, colorate, aglomerate, mirositoare – mai ales când pe trotuar se răsfrâng lăzi cu pești și fructe de mare, crude sau uscate. Doar clădirile îți indică că mai ești încă în New York, altfel, toate reclamele și semnele sunt în chineză, produsele au etichete în chineză, pe stradă se vorbește doar chineză și oamenii sunt majoritatea chinezi. Chiar și McDonald’s are numele scris cu caractere chinezești.

Chinatown este locul unde cumpărătorul de nimicuri găsește tot ce vrea. Canal Street, strada principală a cartierului chinezesc, este un fel de bazar, ticsit de vânzători ambulanți care îți oferă Rolexuri, poșete Channel, Louis Vouitton, parfumuri, toate imitații „de marcă”.

Mie îmi place să intru prin magazine și să mă mir de ciudățenia produselor.

Magazinele alimentare sunt principalele atracții pentru occidentalul căutător de exotism culinar. Dacă treci de zona cu vietăți de mare uscate, care are un miros specific, sufocant, provocator de lacrimi, ajungi printre rafturile cu zeci de sosuri, uleiuri, mirodenii, tăiței, orez, ceaiuri, prăjituri ale căror ambalaje stârnesc mirare.

Farmaciile tradiționale chinezești sunt o lume aparte. Acolo nu găsești paracetamol sau antinevralgic, în schimb sunt o puzderie de borcane cu produse uscate: ciuperci, fructe, rădăcini, cuiburi de pasăre, căluți de mare. Din ele se prepară amestecuri folosite de mii de ani în medicina tradițională chineză.

Străzile cartierului sunt presărate cu vânzători de fructe. Pe lângă banalele mere, banane și căpșuni, se înșiruie, colorate, în lăzi de lemn sau carton, fructe exotice care merită încercate: lychee, rambutan, durian, mangosteen, sau fructul dragonului.

Dacă te dor picioarele de la atâta umblat, trebuie doar să intri într-unul din numeroasele saloane de masaj și reflexologie, unde, pe o muzică chinezească suavă acompaniată de o vioară blândă sau susurul unui izvor, te relaxezi în timp ce maseuza îți întinde și destinde fiecare fascicul de mușchi din corp.

Când foamea se face simțită după câteva ore bune de mers, se ivește o problemă: unde să mănânci? Restaurantele și cofetăriile tradiționale abundă, dar acestora le rezerv o postare separată.

Nelipsite sunt și templele budiste, locuri de refugiu spiritual și rugăciune, unele din ele primind și trecătorul curios să observe o altă religie.

La final, vă las cu Maneki Neko, statueta pisicii care face cu mâna din toate magazinele chinezești, talismanul aducător de bani și de noroc.

 

Mai Multe

More article