Ulița Lupilor – în trecut cu incursiuni ale sălbăticiunilor, azi una dintre cele mai elegante străzi din Cluj
Ulița Lupilor a devenit încă din Evul Mediu o arteră deosebit de importantă a Clujului. Numele său, Platea Luporum/Farkas utca este incontestabil legată de incursiunile lupilor care coborau din pădurile din apropierea Clujului, până în oraș, după ce zidul de apărare și-a pierdut rolul defensiv. Din perioada interbelică, strada se numește Mihail Kogălniceanu, astfel că azi, pentru mulți locuitori, numele străzii nu ridică prea multe dileme. Una dintre mărturiile cele mai recente îi aparține jurnalistului Rohonyi Iván care relatează cum bunica sa, având cabinetul medical pe Calea Turzii se întorcea acasă și avea la ea un pistol, căci seara, în anul 1922, încă mai coborau lupii până la strada respectivă. Bunicul jurnalistului îi achiziționase soției un mic revolver, astfel că ea se simțea în siguranță, tocmai pentru a speria animalele sălbatice care încă se aventurau în oraș și la începutul secolului trecut. Iernile de atunci erau reci și pline de nămeți, iar din noiembrie și până la sfârșitul lunii martie, zăpada punea stăpânire pe aceste locuri. Haitele de lupi veneau deseori până pe această stradă, lumea fiind speriată după lăsarea întunericului. O dată cu extinderea zonei locuite a orașului, aceste incursiuni au încetat.
Expansiunea orașului și construirea zidurilor de apărare în secolul al XV-lea a izolat zona, dar după ce zidul și-a pierdut caracterul defensiv, strada a devenit tot mai vizitată de sălbăticiuni. Totuși, aici s-au construit unele dintre cele mai reprezentative clădiri ale urbei. În jurul bisericii ridicate de călugării franciscani minoriți cu sprijinul regelui Matia, a fost înființată în 1581 prima instituție de învățământ superior cu grad universitar de pe teritoriul actual al României, pe această stradă este sediul central al Universității „Babeș-Bolyai” aici sunt construite și unele dintre cele mai importante licee ale orașului (Colegiul „Emil Racoviță”, Liceul Teoretic „Báthory István”, Liceul Teologic Reformat), dar și alte clădiri relevante: Colegiul Academic, Arhivele Naționale, Biblioteca Academiei și palatul Teleki. Biserica devenită între timp reformată, cea mai mare biserică-sală (cu o singură navă) din sud-estul Europei este una dintre cele mai importante atracții ale urbei, adăpostind impresionanta colecție de blazoane nobiliare, cea mai mare de pe teritoriul României.
Strada și-a căpătat forma actuală după marele incendiu din 1798, când, o mare parte a orașului a ars. Pe ulița Lupilor se află și una dintre cele mai frumoase statui ale Clujului, cea a Sf. Gheorghe ucigând balaurul, amplasată în fața Bisericii Reformate, în piațeta care poartă numele marelui reformator Jean Calvin.
Strada Kogălniceanu este azi una dintre cele mai bune alegeri pentru promenadă, dar reabilitarea va transforma total zona, astfel că artera va deveni cu siguranță preferata clujenilor și a turiștilor.
Surse info + foto: Gaal, György, Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural, Ed. Tortoma, Baraolt, Cluj-Napoca, 2014 / Enciclopedia transindex.ro / Lukács József, Povestea „orașului-comoară”, Ed. Apostrof, Cluj-Napoca, 2005 / Asociația Clujul de Altădată
#AncutaLacrimioaraChis #ClujulDeAltadata
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
- Căminul de fete „Blanka Teleki” - 26 aug. 2024
- Insula mică din Parcul Central - 1 aug. 2024
