Poveşti de binePoveşti cu mâncareDe reflectat: problema hranei la nivel mondial

De reflectat: problema hranei la nivel mondial

Peste 800 milioane de oameni (aproximativ 10% din noi), seara, adorm înfometați. În contextul conflictelor din prezent, situația va deveni și mai rea, în special datorită distribuției inegale a alimentelor la nivel global. Aceasta este cea mai presantă problemă mondială, problemă care în zonele dezvoltate nu este sesizată, dar în altele, da. În timp ce se încearcă a se lua cât mai multe măsuri pentru combaterea risipei alimentare, în țări precum Republica Congo, Haiti, Etiopia sau Nigeria, anul trecut peste 70% din oameni sufereau de foame.

Surprinzător este faptul că nu producția insuficientă de alimente este cauza – din contră, dezvoltarea agriculturii și a industriilor conexe, împreună cu tehnologiile moderne, au făcut ca producția alimentelor să nu reprezinte o problemă. Cauza principală este însă, lipsa puterii de cumpărare a populației și distribuția inegală a alimentelor, după cum aminteam înainte. Spre exemplu, în secolul XX, în medie, persoanele care trăiau în zonele în curs de dezvoltare și în zonele dezvoltate își puteau asigura din punct de vedere economic un aport energetic cuprins între 2700 și 3300 kcal. Acum cifrele se învârt în jurul a 2300 kcal. Deci, chiar dacă este produsă o cantitate suficientă de alimente, o bună parte din populație nu își permite să aibă o dietă echilibrată și diversificată.

Factorul economic asociat cu distribuția inegală a alimentelor este cauza principală a foametei la nivel mondial.

Chiar și înainte de războiul din Ucraina, insecuritatea alimentară creștea din ce în ce mai mult în lume. Această insecuritate este definită ca fiind lipsa siguranței asigurării, de către fiecare dintre noi, a produselor alimentare necesare unui stil de viață activ și sănătos. În prezent, creșterea prețurilor combustibililor, a îngrășămintelor și a cerealelor amplifică criza alimentară în special în zonele defavorizate. Ucraina e considerată coșul cu pâine al Europei, iar anul trecut se număra printre primele trei țări care exporta la nivel mondial grâu, porumb, semințe de rapiță și floarea soarelui.

Cu alte cuvinte, foametea la nivel mondial este o reală problemă care poate afecta pe oricine. Efectele majore sunt observate în regiunile subdezvoltate ale lumii unde consecințele sunt raportate la sănătatea generală a populației și, cel mai grav, la decesul în rândul copiilor.

Ce putem noi să facem?

Începem să ne informăm cât mai mult despre acest subiect. Nu există o metodă simplă și rapidă pentru a pune capăt crizei alimentare, însă, treptat, fiecare persoană care are posibilitatea să facă o schimbare, fie ea cât de mică, ar trebui să o facă.

Principalele cauze ale foametei rămân în continuare de natură economică, fiind asociate în primul rând cu conflictele dintre state, apoi cu schimbările și șocurile climatice, iar în final, cu consecințele pandemiei.

În concluzie, dacă ne raportăm la țara noastră, teoretic, agricultura autohtonă ar putea susține necesarul de hrană al populație, iar mai mult decât atât, ar fi posibile și exporturile. Nu ducem lipsă de terenuri sau de apă și avem soiuri de plante adaptate climei. Practic, agricultura noastră a rămas undeva în trecut, iar rezultatele se reflectă în primul rând în zonele sărace din țară, iar apoi în calitatea hranei pe care o consumăm zi de zi.

Mai Multe

More article