În dimineaţa aceea de august, supervisor-ul a venit la foişorul cu răcoritoare, dintre găurile 3 şi 5 să verifice dacă totul este pregătit pentru marea vizită a zilei.
Era una din acele zile în care membrii clubului aveau voie să aducă invitaţi.
Dar, să o iau de la capat. Eram în statul New York, pe vechea Zukor Road, la Dellwood Country Club, un club de golf foarte renumit la vremea lui. Astăzi este tot un club, dar funcţionează sub un alt nume.
Eu eram în floarea tinereţii, în 2001, dornică de câţiva bănuţi pentru un start în viaţă. Am ajuns în America, casa tuturor viselor gata de împlinit, cu un program de muncă pentru studenţi. Era al doilea sau al treilea an în care românii mergeau cu astfel de contracte, la muncă, pe perioada vacanţei universitare.
Pentru că nu sunt o persoană tocmai comodă şi supusă, însă îmi plac oamenii şi interacţionez bine cu ei (părerea mea😊) mi-a fost desemnat, ca loc de muncă, foişorul din dealul terenului de golf, punct cu răcoritoare şi gustări uşoare, la care să se oprească jucătorii osteniţi.
Timp de trei luni, mi-am făcut cunoştinţe printre membrii clubului, oameni de business, renumiţi prin partea locului. Unchiul lui Adam Sandler era unul dintre membrii mei favoriţi. În fiecare sâmbătă, se oprea, între 9 şi 10 dimineaţa, la un suc de grep, un Snapple şi o poveste scurtă despre vremuri şi oameni.
În ziua cu vizita starului de la Hollywood, a întârziat, însă mi-a făcut mare plăcere să îl văd venind cu invitatul său, la un Snapple, la foişor.
Nu ştiam mare lucru despre Adam Sandler, în 2001 şi era perioada internet caffe-urilor sau, în cel mai bun caz a netului la birou, chiar şi în America. Din filmele lui, scoase până atunci, era binecunoscută scena în care tatăl şi băiatul se uşurează pe peretele unui restaurant, din filmul Big Daddy care apăruse cu aproape 2 ani înainte şi, aşa, l-am identificat uşor.
A venit zâmbind şi mi-a întins mâna. I-am spus numele meu şi m-a întrebat dacă îl cunosc. Am mimat scena din film şi am râs bine, câteva clipe. Apoi, mi-a cerut unul din bonurile pe care le completam pentru membrii şi mi-a oferit un autograf.
Acum, după o grămadă, nu chiar aşa de mare, de ani, am găsit autograful, ca nou. Bucuria trebuia să o împărtăşesc mai ales că am bifat încă ceva pe lista “to do” sau bucket.
De făcut cunoştinţă cu un star de la Hollywood… CHECKED!
