Poveşti din ClujClujul vintageCetățuia - „acoperișul” Clujului-în ochii clujenilor de altădată

Cetățuia – „acoperișul” Clujului-în ochii clujenilor de altădată

Clădită în perioada habsburgică (1714 – 1723) în vârful dealului care delimitează valea Someșului de pârâul Nadeș, „cetățuia” este o fortificație cu ziduri în formă de stea. Arhitectul militar Giovanni Murando Visconti, strămoșul marelui regizor Luchino Visconti a fost cel care a alcătuit planurile acestei construcții.

 

Viile clujenilor rase pentru a se asigura controlul militar asupra orașului

Menită să fie un post de apărare și control, cetățuia adăpostea o garnizoană, un depozit pentru armament și diferite spații administrative. Ridicată în stil baroc, fortificația a fost utilizată și ca închisoare, în această incintă fiind închis și executat pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției de la 1848 din Transilvania.

Administrația austriacă a construit și singurul pod acoperit peste Someș care făcea legătura între oraș și cetățuie. Contruit în jurul anului 1735, podul destinat traficului pietonal (cunoscut sub denumirea de Podul Nemților) era o mare realizare tehnică a perioadei respective, beneficiind totodată de paza permanentă a soldaților din garnizoana imperială.

Refugiu al populației sărace

Panta dealului era locul pe care se găseau unele dintre cele mai paupere zone ale orașului, cu cocioabe mizere și bordeluri fără pretenții în care prostituatele își ofereau serviciile pentru mâncare sau lemne de foc.

O reglementare a poliției clujene din perioada interbelică interzicea angajarea femeilor în restaurante și cafenele, fapt care a atras imediat o creștere a numărului de prostituate, iar în „mahalaua” de pe Cetățuie a înflorit și mai mult comerțul cu servicii sexuale.

Transformarea din timpul Republicii Populare

Administrația comunistă a „curățat” dealul amenajând pe acest loc unul dintre spațiile cele mai potrivite din Cluj pentru promenadă și recreație.

La începutul anilor ’60, construirea noilor blocuri pe pe Strada Dragalina a schimbat fundamental peisajul zonei, iar ridicarea hotelului Belvedere a dat o notă de lux și modernitate acestei părți a Clujului.

Deosebit de atractivă din punct de vedere turistic, Cetățuia mai păstrează două dintre porțile fortificației austriece, o mică parte din ziduri și patru clădiri, iar ansamblul este un melanj fascinant între vechi și nou.

În vara și toamna anului 1964, pe Cetățuie s-au filmat câteva cadre ale filmului Gaudeamus igitur Gaudeamus igitur al regizorului Gheroghe Vitanidis, prin intermediul cărora putem vedea și azi cum arăta Clujul anilor ’60, dar mai cu seamnă noua amenajare a locului care oferă una dintre cele mai plăcute panorame ale orașului.

Mai Multe

More article