Preocuparea pentru viața privată a fost dintotdeauna un subiect fierbinte pentru presă. În perioada interbelică, prin viață de familie împlinită se înțelegea de cele mai multe ori că doar soțul trebuia să fie mulțumit, motivat, răsfățat sau respectat. Cum el era cel care aducea banii în casă, femeia trebuia să-l menajeze, astfel încât să existe cât mai puține momente tensionate, iar partenerul să simtă casa ca fiind o oază de liniște și de confort. Sfaturile oferite de redactorii revistelor pentru femei (de cele mai multe ori bărbați) erau aplicate de doamnele din epocă dornice să-și salveze căsniciile. Cum obligația menținerii unei atmosfere plăcute în casă revenea doar femeii, aceasta, pentru a nu fi neglijată sau înșelată trebuia să ia în considerare aceste sfaturi pe care „specialiștii” din redacții le ofereau cu multă convingere:
„Lăsați-l să se creadă stăpân în casa lui. Nimic nu-l va încânta mai mult. Nu fiți autoritară cu el.”
„Fiți întotdeauna curat și ordonat îmbrăcată. Bărbatului îi place să vadă la femeie ceea ce adesea îi lipsește lui. Nu apăreți niciodată cu părul ciufulit, mâinile murdare, veșmintele dezordonate. Îl veți dezgusta.”
„Dacă are griji, arătați-vă o tovarășă atentă, căutând să le împărtășiți. Nu vă arătați indiferentă.”
„Căutați să nu vă ponegriți soacra față de soțul dvs. Veți câștiga mai mult, căci soțul va observa atitudinea dvs. resemnată și va interveni el personal.”
„Nu-l contraziceți prea mult. Purtați cu el discuții, însă dacă nu-l puteți convinge, preferați să-l lăsați să câștige.”
„Fiți îngăduitoare cu micile sale obișnuințe. Nu căutați să-i impuneți dezbărarea de ele. Va sfârși prin a și le satisface pe ascuns. E mult mai primejdios.”
„Feriți-vă a lăuda în mod exagerat blănurile și bijuteriile altor femei, atunci când dvs. nu prea aveți asemenea obiecte de lux. Îl puneți într-o stare de inferioritate primejdioasă.”
„Mai puțin control asupra pungii sale și mai puțină dictatură asupra micilor programe de distracții pe care le alcătuiește. Nu uitați că pentru munca, grijile și răspunderea pe care le are, bărbatul merită să-și aleagă distracțiile care-i sunt pe plac, bineînțeles însă în limita gusturilor dvs. și a posibilităților bugetare.”
„În general, fiți cât mai puțin bărbat și cât mai mult femeie. Este ceea ce place bărbatului.”
Căsătoria era adesea comparată cu milităria (deci un supliciu), de aceea, cu cât femeia era mai docilă, cu atât se considera că stabilitatea mariajului este asigurată: „Scăpat din mâna sergentului major din armată, bărbatul n-are nicio poftă să suporte un sergent major în căsnicie. Și încă toată viața.”
Desigur, normele sociale s-au schimbat, din fericire, iar relațiile de putere din cuplu s-au echilibrat. Problemele din căsnicie însă au rămas aceleași ori chiar s-au acutizat, dar spre deosebire de perioada interbelică, cuplurile de azi au ocazia de a solicita terapie sau consiliere unor specialiști care valorizează ambele sexe, deși puterea mass-media și sfaturile nespecialiștilor sunt la fel de în vogă ca acum 80 de ani.
Sursa: „Vreți să placeți soțului Dvs.?”, în „Femeia modernă”, ianuarie 1939.
#ClujulDeAltadata
- Arta bizantina și contemporană într-un proiect semnat de Florin Olari - 14 nov. 2024
- Biblioteca Academiei, sipetul comorilor de pe strada Kogălniceanu - 14 oct. 2024
- Turnul Croitorilor de-a lungul timpului - 6 sept. 2024
Era clar ca articolul asta e scris de o femeie, si inca de una care nu intelege casnicia pentru ca a ei nu functioneaza. Sa vorbesti despre casnicie din perspectiva unor relatii de putere care chipurile s-ar fi echilibrat, inseamna sa iti inchipui casnicia ca pe un razboi. Cucoana, te mariti cu cineva daca il iubesti si te iubeste, Daca o faci din orice alt considerent, nu-ti da cu parerea despre ce nu cunosti. Casnicia nu inseamna adversitate, ci comuniune. Pricepi?