Vinul și dieta

Prima lună a anului este considerată, în cazul celor mai multe persoane, a fi perioada în care dieta pentru pierdere în greutate revine pe primul loc. Reducerea cantității de zahăr sau a grăsimilor nesănătoase sunt cele mai întâlnite măsuri luate după perioada sărbătorilor de iarnă a căror cruntă realitate, în ceea ce privește consumul excesiv de alimente, probabil că este deja cunoscută de toată lumea. Astăzi, aduc în prim-plan subiectul vinului: se poate consuma în timpul unei diete?

Această licoare este considerată a fi printre cele mai vechi băuturi, iar procesul de obținere continuă să fie studiat chiar și în zilele de astăzi. Începând încă din antichitate, fermentația zaharurilor din must și formarea alcoolului datorită drojdiilor prezente în mod natural pe struguri au făcut din vin un produs consumat în întreaga lume.

Răspunsul la întrebarea de mai sus are la bază cele două componente de importanță majoră din sticla de vin: cantitatea de zahăr și cea de alcool. Bineînțeles, metabolismul glucidelor și al alcoolului diferă de la o persoană la alta, iar medicul nutriționist este cel care poate spune dacă vinul este permis sau nu în funcție de caz. Însă, pentru a nu avea gânduri inutile atunci când savurați un pahar de vin, mai ales dacă una din rezoluțiile anului este dieta, în continuare veți afla dacă această băutură vă va influența negativ sau nu.

Explicația este cât se poate de simplă. În primul rând, vinurile conțin mai mult sau mai puțin zahăr sau zahăr rezidual, cum mai este denumit. În general, clasificarea lor în funcție de această caracteristică probabil că vă este deja cunoscută: sec, demisec, demidulce sau dulce. Vinurile seci, datorită fermentației complete a zaharurilor, nu conțin sau este prezentă într-o cantitate nesemnificativă componenta despre care se discută mult în această perioadă. La polul opus, un pahar de vin dulce (150 ml) poate conține peste 6 g carbohidrați, adică o linguriță de zahăr sau chiar mai mult.

În al doilea rând, alcoolul este și el o componentă semnificativă în ceea ce privește bilanțul caloric. Cu alte cuvinte, 7 kilocalorii rezultă dintr-un gram de alcool etilic. Astfel că, paharul de vin va conține între 90 și 120 kilocalorii doar datorită acestei substanțe la care se adaugă cele ale zahărului rezidual.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este că, tot alcoolul, stimulează două părți importante din creierul nostru care sunt responsabile de emoțiile pe care le simțim, de căldura corpului și nu în ultimul rând, de senzația de foame. De aceea, alcoolul este considerat a fi un digestiv, iar în cazul „dietelor” care presupun înfometarea, ar fi bine să se evite pentru a nu agrava situația.

În concluzie, corelația între zahărul și alcoolul din vin în ceea ce privește kilocaloriile este simplă. Ambele componente ne oferă energie, însă nu este un aspect care să ridice probleme dacă vinul este consumat cu moderație. Stimularea apetitului, în schimb, caracteristică alcoolului este factorul asupra căruia ar trebui să îndreptăm atenția, mai ales când vine vorba de mult dorita pierdere în greutate din luna ianuarie.