Vinerea neagră a Clujului

Data de 2 iunie 1944 marchează vinerea neagră a Clujului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a face cât mai dificilă relocarea trupelor germane de pe frontul de Est către cel de Vest, forțele aeriene americane au bombardat gara și împrejurimile. Acest atac a fost prima operațiune militară americano-sovietică, Aliații pregătind minuțios Debarcarea din Normandia (6 iunie 1944).

La ora 09:02, sirenele anunțau un atac iminent, iar în câteva minute avioanele au lansat primele bombe asupra orașului. Desigur zona vizată era cea a gării, pentru ruperea legăturilor feroviare, dar cele 1.200 de bombe au afectat multe alte obiective, de la fabrici și spitale, la locuințe și școli, care fie au fost fie distruse, fie au fost grav avariate.

În 50 de minute, 250 de clădiri au fost complet distruse și alte 252 au fost grav avariate, chiar și Fabrica Dermata (precursoarea Clujana), Școala de Fete Marianum, Spitalul Reformat, locașuri de cult, ateliere și magazine, au suferit pagube importate.

Este dificil de stabilit cu exactitate numărul victimelor, dar imediat s-a stabilit că 315 civili, 25 de soldați maghiari și 60 de soldați germani și-au pierdut viața și alți aproape 500 de civili și militari au fost răniți. Totuși, atât numărul morților, cât și cel al răniților trebuie să fi fost cu cel puțin 20% mai mare. Cum pivnițele caselor erau folosite ca buncăre pentru protecție în caz de bombardament, mulți oameni au rămas blocați în interior, murind sufocați, la fel nu toți cei care au fost răniți s-au deplasat la spitale pentru a li se oferi ajutor.

Renumitul fotograf clujean Dénes Szabó (1907 – 1982) a condus laboratorul Fotofilm, realizând 116 instantanee extraordinare după bombardament, care în anul 2019 au fost publicate într-un album inedit (Megsebzett Kolozsvár) ce arată fața mutilată a Clujului, cu străzi și case devastate și cu oameni deznădăjduiți, dar și cu experiențe personale povestite autorilor, într-un demers special în care Annamária Papp și Iván D. Rohonyi au etalat fața plină de cicatrici a celui mai important oraș din Transilvania.

Munca lui Dénes Szabó care a mers pe străzi, a urcat la etajele sau în podurile unor case avariate pentru a prinde „spectacolul” durerii este deosebită. Orașul care prinde viață printre ruine este atât de impresionant încât lectura textului și vizionarea fotografiilor îl marchează pe cititor. Populația Clujului care nu a fost afectată de bombardament a participat voluntar și altruist la salvarea celor afectați, însă au fost semnalați și profitori care au jefuit gospodăriile devastate.

Albumul „Megsebzett Kolozsvár: a fotofilm fotóalbuma az 1944. június 2-ai amerikai bombázásról” este incursiunea în Clujul deloc cosmetizat, în Clujul suferind care a trăit experiența războiului, în orașul în care durerea palpită în alb, gri și negru, dar în care se întrevede speranța și în care existența oamenilor de rând, a caselor prăbușite și a străzilor ruinate devin subiecte extrem de captivante prin emoția pe care o transmit.

Sursa: Papp Annamária, Rohonyi D. Iván, Megsebzett Kolozsvár: a fotofilm fotóalbuma az 1944. június 2-ai amerikai bombázásról, Ed. Exit, Cluj-Napoca, 2019.

#ClujulDeAltadata