Tosca la Cluj, la 115 ani de la premiera sa absolută la Roma

Opera Națională Română din Cluj-Napoca a plănuit pentru duminică 11 ianuarie, de la ora 18,30…cea mai nouă și strălucitoare punere în scenă a inegalabilei capodopere TOSCA, de Giacomo Puccini.

Spectacolul atent ales revine pe scena clujeană la 115 ani de la premiera sa absolută, pe scena Teatrului Constanzi din Roma.
Tosca revine pe scena operei clujene după o absență de patru ani, fiind îndelung așteptată de publicul meloman. Reîntoarcerea în lumina reflectoarelor a fost anunțată în cadrul unei întâlniri oficiale cu regizorul artistic, Dan Lupea; dirijorul spectacolului şi totodată Director Artistic al ONRCN, Adrian Morar, alături de interpreții rolurilor principale: soprana Carmen Gurban, tenorul Sorin Lupu și baritonul Oleg Ionese.

Noua reprezentație a creației italiene va impresiona și datorită unei distribuții de primă clasă, în care se remarcă: soprana Carmen Gurban, în rolul Florei Tosca, tenorul Sorin Lupu, care îl va interpreta pe eroul Mario Cavaradossi, baritonul Oleg Ionese, în rolul Baronului Scarpia, Beniamin Pop (debut- Cesare Angelotti), Florin Sâmpelean, Florin Pop, Simonfi Sandor, Horațiu Ruști, acompaniați de Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, aflată sub bagheta distinsului dirijor Adrian Morar.

Tosca, conferinţă de presă

Povestea din spatele TOSCA

Opera italiană în trei acte a fost realizată de către compozitorul Giacomo Puccini la cererea Familiei Regale italiene, din dorința de a onora victoria lui Napoleon Bonaparte în bătălia de la Marengo, de pe data de 14 iunie 1800. La baza operei, realizate după libretul semnat de Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, stă creația dramaturgului Victorien Sardou, ”La Tosca”, bazată pe întâmplări și personaje reale.

Acțiunea operei în trei acte este plasată în Roma anului 1800, unde fostul consul al republicii romane, Cesare Angelotti, evadează din închisoare și se refugiază în capela familiei Attavanti. În lăcaș intră și pictorul Mario Cavaradossi, angajat să lucreze la portretul Mariei Magdalena. Recunoscându-l ca și vechi simpatizant politic, Angelotti iese din ascunzătoare și îi explică situația riscantă în care se află.

Conversația este, însă, întreruptă de sosirea cântăreței Flora Tosca, iubita pictorului, care pătrunde bănuitoare în biserică, auzind pașii în fugă ai consulului. Tosca se teme de o posibilă rivală, însă pictorul o liniștește tandru, iar după plecarea ei Cavaradossi părăsește grăbit biserica alături de Mario, în zgomotul salvelor de tun care-i anunță evadarea. Baronul Scarpia, șeful poliției, sosește la ascunzătoarea fugarului unde descoperă câteva indicii: coșul cu merinde al lui Cavaradossi golit de consulul evadat, evantaiul rătăcit al marchizei Attavanti, sora sa, pictura asemănătoare acesteia – toate îl determină pe Scarpia să facă o legătură între fugar și pictor.

Evantaiul marchizei îi este arătat și lui Tosca, pentru care Scarpia nutrește o pasiune veche, cu intenția de a-i stârni gelozia și ura față de iubitul său.

Actul al II-lea surprinde arestarea lui Mario Cavaradossi, a cărui vilă a fost percheziționată fără a se găsi vreun indiciu despre consulul evadat. Pictorul este torturat la comanda lui Scarpia, însă refuză să divulge adevărul despre prietenul său. Tosca, însă, îngrozită de urletele iubitului său, dezvăluie noua ascunzătoare a fugarului. Tot aceasta, pentru a-l scăpa pe Mario de la moarte, acceptă să i se dăruiască lui Scarpia, în schimbul unui permis de liberă trecere pentru ea și pictor.

În mare agitație, agenții anunță sinuciderea lui Angelotti. La rândul său, Scarpia își găsește și el sfărșitul când se apropie pătimaș de Tosca, iar aceasta îl străpunge mortal cu un pumnal, fugind cu permisul obținut.

Actul al III-lea debutează cu imaginea plină de speranță a Florei, care îi aduce lui Mario vestea morții lui Scarpia și a permisului de liberă trecere care le va permite fuga după execuția regizată cu gloanțe oarbe. Momentul ”execuției” este urmărit de Tosca din depărtare, care se apropie de iubit după plecarea soldaților.

Imaginea este una sfâșietoare: trupul lui Mario este unul inert și străpuns de gloanțe reale: Scarpia mințise iar execuția a fost una reală. Floria Tosca, cuprinsă de disperare, fuge și se aruncă de pe zidurile înalte ale închisorii, lasându-i în urmă pe agenții veniți să o aresteze pentru uciderea șefului lor.

Noua regie respectă acest adevăr istoric cu strictețe și dedicare, plasând cu precizie acțiunea și personajele în timp și spațiu.

Proiectat precum o întruchipare autentică a momentului istoric, spectacolul programat pentru data de 11 ianuarie 2015 surprinde toate elementele definitorii ale acestei creații universale și prinde viață în fața publicului, bucurându-se de o capacitate remarcabilă de a transmite trăire reală. Celebrele arii „E lucevan le stelle”, ”Vissi d’arte” și „Recondita armonia” vor străluci în noul cadru impunător, întregind acuratețea reprezentației originale a capodoperei pucciniene, într-un spectacol remarcabil.