Pur și simplu am știut că trebuie să îmi fac temele, că trebuie să învăț și să fiu bun la școală. Nu a trebuit să mă împingă nimeni de la spate… îmi spunea, cu seninătate, George.
L-am întâlnit pe holul Liceului Teoretic Avram Iancu din Cluj Napoca. Mă aștepta. Vorbiserăm despre proiectul pe care ni l-am dorit la webforcluj.ro și a fost de acord să îmi acorde primul interviu dintr-o frumoasă serie de povești despre tineri frumoși care au adus și aduc, în continuare, mândrie Clujului.
Noi am denumit acest proiect Tinerii frumoși ai Clujului, iar ei, primii 20, sunt olimpicii premiați cu aur la nivel național, la diferite discipline.
George Maier este acum (2015) elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Avram iancu din Cluj Napoca. Încă din clasa a VII-a s-a calificat, în fiecare an, la etapa națională a olimpiadei de biologie.
Acum este parte din Lotul Național lărgit la această materie, iar în clasa a X-a a obținut locul I la Olimpiada națională de biologie.
A primit, drept recompensă, tot felul de premii în obiecte și în bani, însă, cea ma mare răsplată este recunoașterea internațională, prietenii noi, elevi ca și el, care trăiesc animați de pasiunea pentru știință și cercetare.
Pentru mine, dragul de biologie s-a transformat, treptat în dependență. Odată ce am participat la faza națională nu am putut să mă mai opresc. Îmi doream să ajung acolo în fiecare an și să fie mai bun.
Profesoarele mele, Violeta Sârcă și acum Roxana Roșca au știut cum să îmi predea acestă materie astfel încât să îmi capteze atenția și să mă determine să îmi doresc mai mult.
Treptat, biologia a ocupat din ce în ce mai mult loc în timpul lui George…locul ieșirilor în oraș, întâlnirilor cu prietenii, timpul pentru alte materii…
Datorită rezultatelor pe care le-am avut la concursurile naționale am participat la fazele internaționale și am ajuns în multe locuri printre care și Danemarca și urmează Vietnam; mi-am făcut prieteni în diferite țări cu care comunic zilnic…suntem un grup frumos și abia așteptăm să ne întâlnim la alte competiții.
Părinții mei sunt economiști. M-au susținut dintotdeauna, dar nu a fost nevoie să mă împingă de la spate. Eu am știut că trebuie să învăț.
Când eram mic, bunica îmi citea povești și imaginația mea zbura. Mama este persoana cea mai apropiată mie. Ea îmi dă încredere și siguranță.
George Maier se pregătește și pentru facultate. Nu vrea să studieze în România, chiar dacă pregătirile pentru lot și olimpiade le-a făcut în cadrul facultății de Chimie din Cluj, un loc drag lui.
Speră să fie acceptat în SUA sau Marea Britanie, la universități la care va putea cerceta modalitățile de editare ale ADN-ului uman.
Pentru mine este uimitor cum omul, datorită științei, a ajuns să poată transforma un organism brut într-unul evoluat prin editarea ADN-ului. Știu că sună SF și, poate, împotriva firii, însă este mai mult decât posibil, este dovedit.
Între știință și credință trebuie să știi, cred eu, să păstrezi un oarecare echilibru care te ajută să privește lucrurile mai normal. Până acum am știut să mențin acest echilibru și sper ca așa să fie și în viitor.
- De ce e greu, uneori, să revii acasă? Amintiri neplăcute din copilărie - 31 dec. 2020
- Băcănia Bunătăţile lu’ Nina, o îndrăzneală foarte reuşită - 14 dec. 2020
- Poveste cu ski altfel, la Cavnic - 2 dec. 2020
