Alegerile noastre culinare se schimbă odată cu evoluţia societăţii.
Hrana, nu mai este demult ceva ce ne ajută să facem faţă zilelor friguroase din peşteri, ea devenind un medi-aliment, în căutarea noastră pentru echilibrul fizic şi mental.
Pregătirea meselor se adresează atât trupului, cât şi sufletului, iar frumuseţea se găseşte în detalii şi se manifestă chiar şi în imperfecţiuni-vasele vechi ce poartă patina timpului, tacâmurile ce au fost utilizate de generaţii, fructiera bunicii, toate pot da unicitate momentelor culinare.
Plăcerea unei mese vine mai degrabă din momentele împărtăşirii, a conexiunii ce se creează între convivi, de încântarea simţurilor, decât din cantitate sau opulenţa alimentelor.
În general, mâncăm din două motive: fie pentru a supravieţui, fie din plăcere.
Mâncăm, pentru a ne asigura energia necesară.
Mâncăm pe fond emoţional.
În unele cazuri, mâncăm şi pentru a ne bucura simţurile.
Iar, cei mai fericiţi, mănâncă pentru a trăi bucuria dată de satisfacţia transformării unui produs, într-un anume fel de mâncare-gustos şi genuin.
Până ca cele 7000 de papile gustative să simtă mâncarea preparată, există câteva momente anterioare care produc fericirea şi plăcerea.
Preludiul fericirii
Prin simplitate, putem atinge culmea rafinamentului- bucuria de a găti, pregătirea mesei, ambianţa – toate oferă plăceri simţurilor, dincolo de preparatele în sine.
Pentru mine, da, aşa este.
Oamenii care gătesc, sunt cei mai fericiţi !
@Gyorgydeak Patricia
- Emoție și eternitate printr-un obiectiv - 19 nov. 2020
- Fără rezoluţii de Anul Nou - 28 oct. 2020
- Comunicarea-piatra de temelie interrelaţională - 19 oct. 2020
