Streetdance - mişcare şi delectare

Oricine poate dansa.
Unii mai bine, alții mai puţin… şi la orice vârstă… acasă, în club sau… la o şcoală de dans.

Atunci când începi să te bâțâi fără să îți dai seama, poate că e loc de mai mult.

Street dance-ul are o istorie impresionantă și cuprinde o mulțime de stiluri. Un dansator știe câte puțin din toate, dar se axează pe una sau două direcții la care “rupe”.

Pentru un sincron se lucrează enorm atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Nu este de ici, de colo, să pari tras la indigo.

Chiar dacă în afara ţării, există şcoli de dans mai bune, iar dansatorii sunt mult mai apreciați, avem şi noi dansatori foarte buni, extraordinar de buni, doar că nu sunt susținuți și promovați. Am ales întotdeauna calea mai ușoară și am reușit să promovăm superficialitatea.

Deși este văzut de mulți adulți și mai ales părinți ca fiind o formă de răzvrătire, dansul ajută foarte mult copilul, adolescentul şi chiar şi adultul, să se dezvolte armonios, să facă mişcare sau doar să se exprime.

Practicat într-un cadru potrivit, cum și cu cine trebuie, street dance-ul este ca oricare alt sport. Antrenamentele sunt intense și presupun disciplină, forță şi perseverență.

“Datul din fund” sau “învârtitul în cap”, chiar şi atât, pot crea anumite abilități și pot declanşa mici fericiri.

Evoluăm, nimic nu mai este cu adevărat nou, așa că improvizăm și combinăm stiluri.

Experiența mea cu street dance-ul s-a încheiat de ceva timp. Am rămas însă cu amintiri frumoase, poze și filmulețe din cantonamente, 3 prietene grozave și amici dragi. În plus… știu să mă bâțâi cam pe orice piesă.

Sper că v-am convins.

Dacă nu, vizionați filmulețul! mai au o șansă cei de la Trouble Crew.

Ei pe mine m-au convins și sunt vinovați de tot ce v-am destăinuit în paragraful anterior.