Spiritul Crăciunului sau Crăciunul spiritului

Crăciunul este sărbătoarea cea mai dragă sufletului meu şi spun asta nu doar pentru că în fiecare an se întâmplă ceva magic şi mă simt din nou copil şi nici nu pentru că ador să fac cadouri celor dragi, ci pentru că îmi simt sufletul înviat de bucurie şi lumină!

Aşa m-a învăţat bunica mea, aşa am ştiut de mică: Crăciunul e sărbătoarea bucuriei şi a recunoştinţei, e perioada în care lăudăm şi cântăm naşterea pruncului Iisus. E adevărat că în copilărie îl aşteptam cu emoţie pe Moş Crăciun (vă asigur că îl aştept şi astăzi) şi abia aşteptam să despachetez hârtia colorată de sub brad, dar ştiam că existenţa acestui Moş Crăciun e legată de faptul că el este cel care a trăit în timpul în care s-a născut pruncul Iisus şi că a fost cel care i-a primit în ograda sa pe Sfânta Fecioară şi pe blândul Iosif.

Mă miram atunci, în naivitatea copilăriei, de faptul că „Moş Crăciun” nu şi-a dat seama ce mare minune urma să se întâmple în gospodăria sa şi eram de-a dreptul siderată de gestul său prin care i-a tăiat mâinile soţiei sale, pentru că aceasta îi primise într-un staul, până la urmă, pe Iosif şi pe Maria. Mi se părea de neânţeles faptul că nu a putut recunoaşte „minunea”, dar mă mai îmblânzeam apoi după ce auzeam că până la urmă şi-a recunoscut greşeala şi că a aprins un rug de brad în curtea lui, împărţind Sfintei Familii daruri păstoreşti. Asta după ce Fecioara a lipit la loc mâinile Crăciuniţei.

Bun, deci am avut norocul să fiu crescută de o bunică credincioasă, care m-a educat în spirit creştin şi care m-a făcut să înţeleg adevărata semnificaţie a Crăciunului. Tot ea este cea alături de care am învăţat primele colinde şi care mi-a vorbit de minunea naşterii lui Hristos, care coboară pe Pământ pentru noi, pentru ca fiecare om să aibă şansa să îl cunoască şi îi urmeze. Iar colindele cântate în biserică sau în familie, au fost mereu pentru mine, cel mai bun medicament pentru suflet!

Dar, odată cu venirea lui decembrie 1989, bucuria pură a sărbătorii naşterii Pruncului Sfânt, pentru cei care eram obişnuiţi cu alt stil de viaţă până atunci, a început să fie invadată de marketing. De bani şi de „obligativitatea” de a cumpăra, altfel nu aduci „bucurie” în sufletele celor dragi, altfel nu eşti în „trend” cu valul de cumpărători disperaţi şi cu cozile infernale din supermarketuri. De parcă toată bucuria minunii biblice ar putea fi cumpărată la kg. Dimensiunea spirituală a Crăciunului a început să fie sufocată de fundele roşii ale cadourilor şi de mirosul proaspăt de sarmale ori de formele diverse de cozonac …

Sunt convinsă că există, din fericire, foarte mulţi dintre noi care ştim să îmbinăm foarte bine ambele aspecte ale Crăciunului: comercialul – darul către cei dragi, cu spiritualul – darul pe care îl facem sufletului nostru.

Iar dacă în aceste zile şi nopţi magice ce sosesc iar printre noi ne vom deschide cu adevărat sufletele şi dacă vom primi în casa noastră colindele şi prietenii dragi şi îi vom da sufletului hrana spirituală de care acesta are nevoie, sunt convinsă că putem avea un Crăciun cu adevărat Magic…!

Pentru că ştiţi ce se spune: „Cel care nu are Crăciunul în inimă, nu îl va găsi nic sub brad…”(Roy L. Smith)

Angel