După ce în 1896 Guglielmo Marconi făcea una dintre cele mai revoluționare demonstrații tehnice (transmiterea la câteva sute de metri distanță a unor semnale radio), invenția a fost utilizată atât în industrie sau navigație, cât și în viața de zi cu zi, radioul devenind în mai puțin de treizeci de ani unul dintre cei mai importanți entertaineri.
În marile orașe europene s-a dezvoltat conceptul de „Salon de Radio”, un spațiu generos dedicat noului mijloc de comunicare în masă. La Cluj, primul salon a fost deschis în noiembrie 1928 în Piața Unirii, nr. 4, în curte, lângă Farmacia Bíró, de către inginerii Emil Vass și Eugen Meth. Aici erau prezentate cele mai noi aparate de radio, care puteau fi și testate de prezumtivii cumpărători, iar seara după ora 9 publicul putea audia gratuit în salon, transmisiuni ale concertelor. Alăturat salonului de prezentare era și un atelier de reparații incluzând și un magazin cu piese de schimb, astfel că se ofereau servicii complete atât celor care doreau să achiziționeze un aparat cât și celor care dețineau unul.
La cerere, puteau fi expediate cataloage ilustrate cu caracteristicile aparatelor și prețul acestora, fiecare putând să aleagă dintre diferitele modele disponibile, devenite din ce în ce mai ușor de utilizat: oricine putea folosi aparatul „învârtind pur și simplu un buton”. Radioul era prietenul întregii familii prin programele complexe care erau difuzate: știri, emisiuni pentru copii, concerte, programe de varietăți sau lecturi. Posturi de radio din mai multe țări erau ascultate prin intermediul undelor medii și lungi, astfel că lumea a devenit din ce în ce mai conectată datorită minunatei cutii care atunci funcționa cu ajutorul lămpilor (tuburi electronice).
Aparatul de radio a devenit un bun casnic din ce în ce mai utilizat și chiar dacă multe persoane nu-și permiteau o asemenea investiție, în jurul radioului se adunau vecinii, rudele sau prietenii care ascultau împreună cu gazdele programele difuzate de la mare distanță.
Primul salon de radio din Cluj a fost inaugurat în prezența reprezentanților presei care lăudau marea varietate a aparatelor expuse, precum și frumusețea designului, dar mai ales sunetul limpede emis de acestea, care aveau calitatea de a reda fidel orice instrument sau voce, delectând astfel publicul ascultător.
Info: Ziarul „Patria”, nr. 253, Cluj, 18 noiembrie 1928.
Foto: Asociația Clujul de Altădată
#ClujulDeAltadata
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
