Poveşti din ClujClujul vintageParcul Central – de la mlaștină, la crema societății

Parcul Central – de la mlaștină, la crema societății

 

Cel mai mare parc al Clujului a fost încă de la înființare un loc care a atras prin îmbinarea perfectă a elementului natural cu cel antropic.

 

Transformarea unei mlaștini în cel mai popular loc de promenadă

În anul 1827, Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul mlăștinos aflat între Someșul Mic și Canalul Morii pentru a amenaja un loc destinat petrecerii timpului în aer liber. Inițiativa s-a bucurat de o asemenea popularitate printre clujeni, încât s-a înființat chiar și o comisie ale cărei atribuții erau întreținerea și amenajarea parcului. Au fost construite alei, lacul cu insula în mijloc și pavilionul pentru muzică. Deși accesul era permis tuturor cetățenilor, exista o lege nescrisă care „impunea” locul fiecăruia la promenadă: aleea dinspre Someș era destinată aristocrației care o folosea inițial pentru plimbările călare, aleea mare era rezervată trăsurilor, iar cea de-a treia revenea oamenilor de rând.

Util(izat) pe tot parcursul anului

 Amplasarea parcului în apropierea teatrului de vară făcea ca înainte sau după reprezentații, lumea să se bucure și de frumosul aranjament al parcului, în timp ce în pavilionul pentru muzică Corul Tinerilor Comercianți concerta seară de seară pentru a asigura o atmosferă cât mai plăcută în timpul promenadei. Moda vienzeză dicta ca pe timpul iernii lumea să patineze pe ritmul muzicii. Lacul din parc era transformat în patinoar, iar marțea și duminica patinatorii erau acompaniați de câte o orchestră. Pe insula mică s-a construit un pavilion de patinaj, după care autoritățile au construit și un edificiu destinat să fie sală pentru baluri și dans, amplasând în fața sa și o minunată fântână arteziană. Parcul era luminat de torțe, înlocuite apoi cu becuri electrice. Cei mai bogați oameni din Transilvania sprijineau constant apetența populației pentru patinaj, iar sportul s-a dezvoltat foarte mult până la Primul Război Mondial. Mari competiții de patinaj viteză și artistic se desfășurau pe lacul din parc și chiar campionii mondiali ai vremii Lili Kronberger și Opika Méray-Horváth au patinat pe gheța de la Cluj. Din 1881 concursurile au fost deschise și copiilor, asigurându-se astfel continuitatea acestui sport.

De primăvara până toamna, bicicletele animau parcul, chiar și somitățile orașului afisându-se prin Parcul Central pe două roți, evident în ținute elegante.

Sportul, cultura și natura într-un spațiu deosebit

Ansamblul format din parc și teatrul de vară era completat de baia publică, purtând numele zeiței Diana. Funcționalitatea acestui spațiu ținea pasul cu cele mai noi amenajări urbane ale Europei, în care petrecerea timpului liber într-un mod constructiv a devenit o modă încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aspectul general al parcului nu s-a schimbat foarte mult de la începutul secolului XX, astfel că promenadele prin Parcul Central au același farmec ca altădată.

 

Dr. Ancuța-Lăcrimioara Chiș
Manager Asociația Clujul de altădată

Mai Multe

More article