Poveşti din ClujClujul vintagePalatul Sebestyén –  apartamente de lux şi un cinematograf elegant la începutul...

Palatul Sebestyén –  apartamente de lux şi un cinematograf elegant la începutul secolului XX, un club muncitoresc şi o cofetărie pitorească în comunism

La începutul secolului al XX-lea, zona centrală a Clujului a fost înzestrată cu un nou imobil care înlocuia casa în stil eclectic cu un singur nivel ce se întindea din Piața Unirii până pe Strada Brătianu, de-a lungul Străzii Universității. Dávid Sebestyén, unul dintre magnaţii Clujului, a construit o clădire care avea capacitatea de a valorifica atât spațiul generos, cât și potențialul zonei.

Imobilul în stil secession a fost construit după planurile arhitecților Aladár Kármán și Gyula Ullmann între anii 1912 – 1913. Impresionanta clădire are patru etaje, adăpostind apartamente de lux, magazine ample, un cinematograf, dar și sedii ale unor instituții.

Denumit inițial Select, cinematograful se mândrea cu cea mai cochetă sală de proiecție din Cluj, decorațiunile fine și scaunele capitonate cu catifea albastră, creând un ansamblu elegant și sofisticat. În perioada comunistă, aerul proletar a acaparat și acest cinematograf, mirosul pătrunzător de motorină, persistând de multe ori în hainele spectatorilor și după ieșirea din sală. Cinematograful și-a schimbat de mai multe ori denumirea, o lungă perioadă de timp purtând numele Cinematograful Tineretului. După 1990 și-a schimbat înfățișarea, dar și numele, devenind Cinema Arta și a fost până la închiderea din 2012, cel mai longeviv cinematograf din România.

Povestea magnatului în construcții Dávid Sebestyén și a familiei sale este una răvășitoare. Născut în anul 1855 într-o familie evreiască săracă din satul Cuzdrioara (lângă Dej), Dávid a lucrat iniţial ca pietrar, fiind extrem de serios şi de priceput, calităţi care l-au propulsat în funcţia de şef de echipă, pentru ca mai târziu să gestioneze cariere din piatră şi să devină un întreprinzător de succes în domeniul construcţiilor. Şi-a maghiarizat numele de familie din Smiel în Sebestyén, nu din oportunism, evreimea din Ardeal și din Ungaria fiind integrată în cultura maghiară la modul cel mai atașat și devotat. Împreună cu soția sa Carolina au avut șase copii și unsprezece nepoți, dintre care doar trei copii și doi nepoți au supraviețuit Holocaustului.

Multe dintre imobilele construite în Cluj la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost ridicate de firma lui de construcţii: de la Palatele Statusului Romano-Catolic și Palatul de Justiție, la Muzeul Industriei, Clădirea Universității sau Școala Superioară de Fete ori Palatul Salvării (azi Facultatea de Stomatologie) sau Spitalul Evreiesc. Zeci de clădiri din Cluj poartă amprenta întreprinzătorului Sebestyén, a cărui firmă executa cele mai elevate servicii în domeniul construcțiilor.

În perioada comunistă, cofetăria Tineretului aflată la parterul Palatului Sebestyén era preferata scriitorilor și a artiștilor clujeni. Acest local era cunoscut drept Arizona, nume care a rămas consacrat în mentalul colectiv.

În interiorul curții, la subsol, se afla un club muncitoresc, numit Victoria, unde se organizau mai multe activități culturale: brigăzi artistice, coruri și teatru de amatori. Joia și sâmbăta erau seri dansante, unde cânta o orchestră, majoritatea celor care frecventau clubul fiind tinerii angajați ai întreprinderilor clujene.

Palatul Sebestyén este una dintre cele mai frumoase și complexe construcții din Piața Centrală a orașului, amintind peste timp de strădania unui întreprinzător care a demonstrat că munca, priceperea și seriozitatea pot ridica un om din mizerie, clădind un destin fabulos. Istoria a fost crudă cu familia sa, dar clădirile ridicate la Cluj de întreprinderea Sebestyén trezesc și azi admirația tuturor.

Mai Multe

More article