În perioada comunistă a fost introdus Moș Gerilă, un personaj care aducea cadouri copiilor în seara de 31 decembrie. Acesta era un substitut al lui Moș Crăciun, tendința autorităților fiind de a înlătura tradițiile religioase.
De Crăciun, se lucra cu program normal, diferența era că lumea mergea îmbrăcată de sărbătoare, se duceau la serviciu platouri cu prăjituri și preparate tradiționale, iar oamenii își urau pe ascuns „Sărbători fericite!” și serveau unii de la alții bunătățile aduse. Autoritățile erau mai indulgente în acea perioadă, trecând cu vederea aceste mici bucurii ale „oamenilor muncii”.
Toate aceste bunătăți nu se găseau în magazine, iar gospodinele lucrau până târziu în noapte, preparând prăjituri și mâncare; dimineața se prezentau din nou la serviciu.
În anii 80, iluminatul public lipsea, astfel că petrecerea timpului în aer liber se rezuma doar cât timp era lumină naturală. Orășelul copiilor funcționa doar în timpul vacanței școlare. În prima perioadă, orășelul era amenajat în Parcul Mic (în spatele Teatrului Național), unde era împodobit un brad uriaș, de jur împrejur erau căsuțe din lemn de unde se puteau cumpăra dulciuri, hăinuțe pentru copii și cărți, apoi orășelul a funcționat în Parcul Feroviarilor, unde exista un trenuleț, pentru care copiii și nu numai așteptau un an întreg. Spre perioada de sfârșit a comunismului, orășelul a fost mutat pe platoul din Piața Mihai Viteazul, fiind deja mai auster.
În Parcul Central existau fotografi care aveau mare căutare, fiecare deținând ca recuzită un moș sau ren cu care copiii erau fotografiați.
Chiar dacă timpul liber era limitat, oamenii se bucurau de sărbători, mergându-se mult și la colindat.
Brazii de Crăciun erau numai naturali, ornamentele de pom erau mai puțin sofisticate, dar nu lipseau din nicio casă. Cele mai multe globuri erau fabricate la Turda. Pe multe dintre ele apărea înscrisul ”Merry Christmas”, însemnând că erau „căzute” de la export.
Sub bradul împodobit de găseau cadouri pentru toți membrii familiei, iar bucuria era enormă.
Faptul că nu era o sărbătoare comercială în care să primeze consumul și risipa, oamenii se bucurau de cele mai mici atenții sau gesturi. Era un efort considerabil pentru a procura cele necesare mesei de Crăciun, stând la cozi sau luând „pe sub mână” produsele necesare.
În ultima perioadă citricele atât de așteptate de copii, erau o raritate. Cu toate acestea, atmosfera de sărbătoare era autentică. Spre deosebire de alte perioade în timpul sărbătorilor de iarnă, căldura era ceva mai prezentă în caloriferele apartamentelor.
Revelionul se sărbătorea fie în familie, fie la restaurant. Spre deosebire de Crăciun, la Revelion, erau libere zilele de 1 și 2 ianuarie. Locurile pentru masa de Revelion în restaurante se găseau destul de greu, lumea fiind foarte interesată. Unul dintre locurile cele mai solicitate era „Revelionul Tineretului” care se desfășura în Cantina Observator, cu o capacitate de o mie de lucruri. Meniurile erau modeste, constând dintr-un aperitiv rece (chiftele, salam, cașcaval, măsline), după care urma un pește (păstrăv cu cartofi natur), preparatul de bază fiind o friptură de porc la tavă cu garnitură, iar spre dimineață se serveau crenvuști. Ca desert, se servea o prăjitură, iar băutura consta în vin, și apă minerală, șampania plătindu-se separat. Marea bucurie a tuturor, era o portocală pe care majoritatea o ducea acasă. Atmosfera era întreținută de o orchestră de muzică ușoară și alta de muzică populară care cântau alternativ.
În ciuda atmosferei austere și a produselor modeste, oamenii erau fericiți, bucurându-se împreună de venirea Noului An, cu speranța că acesta va fi mai bun.
- Gardianul Carpaților - 16 apr. 2024
- Inscripțiile în piatră de pe Turnul Croitorilor - 29 feb. 2024
- Meryl Streep în rolul unei clujence - 15 feb. 2024
