Evenimentele clujene (au)gust

E august. O mare de oameni îmi inundă frenetic ridurile frunții. Se zbat în mine zilnic mii de suflete, cu diverse trăiri și povești. Am adăpostit atâtea răzvrătiri adolescentine, reprezentări artistice, evenimente cu renume internațional, povești studențești și iată că mereu sunt părăsit la început de vară.

Sunt Cluj! Trăiesc într-o firească ordine de despărțiri și reîntoarceri. În fiecare toamnă întineresc cu o mulțime de suflete vesele. E atât de plăcut să simți frenezia pașilor timizi și dezorientați ai bobocilor, ai celor ce doresc să mă descopere. Am generații întregi ce m-au socotit mereu schimbat, cu un aer parcă mai tineresc și tehnologizat.

Toată această beatitudine durează în definitiv vreo nouă luni, până la început de vară, când orice student se grăbește spre plaiurile natale și mă uită până-n anotimpul mohorât.

Din acel moment încep lungi și fierbinți zile de agonie. Tălpile-mi ard demonic sub asfaltul încins. Clujenii îmi par zombie în căutarea umbrei perfecte. Nici nu mai simt nevoia să mă plâng, căci nu e nimeni oricum să mă asculte.

Seara străzile mi-s pustiite, sunt sigur că așa va fi până în octombrie sau poate nu?

Uitasem, e august, e luna evenimentelor!

Untold, festivalul care îmi adună zeci de mii de oameni în inimă, deschide minunata lună a freneziei străine. E un deja-vu al începutului de an.

Când ultimul festivalier a plecat acasă, ai crede că august atât mi-a promis, dar nu. Sunt Zilele Culturii Maghiare, o mare de distracție și voie bună.

În paralel, festivalul de reconstituire istorică Transylvania History Days, îmi readuce cele mai aventuroase lupte ale strămoșilor în realitatea prezentului.

Și să nu uităm de miile de oameni veniți din toate colțurile lumii la Congresul Martorilor lui Iehova, a căror gazdă sunt tot eu.

Eh, trăgând totuși linie, augustul mi-a fost cam ocupat și nelipsit de oameni.Iată că nu mai e mult și îmi vin studenții înapoi. Încep iar nopțile colorate și zilele aglomerate de viață.

Dar ce e mai frumos decât un strigăt tânăr de fericire în miez de noapte?

Lorena Andra Butoi