Denumit „Panteonul Transilvaniei”, cimitirul Hajongard este unic chiar prin numele pe care îl poartă și care ar trebui să fie protejat ca o valoare locală specifică. Deși oficial se numește „Cimitirul Central”, cimitire centrale sunt în toată lumea, dar Hajongard este specific urbei de pe Someșul Mic și majoritatea clujenilor îl recunosc după această titulatură. Numele dealului pe care este amplasat cimitirul vine din dialectul săsesc „grădina cu iepuri” (der Hase = iepure, der Garden = grădină) sau „grădina cu aluni” (die Hasel = alun), dar termenul este discutat și se pierde în Evul Mediu, când locul respectiv era în…
Parfumurile Clujencelor de altădată
Parfumul (din latinescul per fumum = prin fum) este considerat azi unul dintre accesoriile cele mai importante. El nu doar completează o ținută, ci creează o stare de bine, inspirând seducție și confort. Istoria parfumului este legată de femei, primul chimist menționat în istorie fiind chiar o femeie (Tapputi), iar numele ei apare pe tăblițele cuneiforme din mileniul al II-lea î. Ch. în Mesopotamia. Distilarea multiplă a florilor și uleiurilor a avut ca rezultat o licoare deosebită, utilizată pentru uzul personal, dar și în ceremeniile religioase și la îmbălsămare. Se spune despre mumia lui Tutankhamon, că la peste 3.000 de…
Află cum arăta clujeanca ideală în perioada interbelică
Fiecare perioadă are norme ale frumuseții dictate de vedetele care sunt pe val. Astfel, pentru a defini frumusețea anilor ’30 și pentru a oferi exemple reale ale dimensiunilor ideale, presa a „alcătuit” femeia ideală prin alăturarea unor puncte forte ale mai multor vedete de la Hollywood. Înălțimea de 1,63 m și greutatea de 54 kg erau dimensiunile considerate perfecte, iar părul deschis la culoare (într-o nuanță de blond-roșcat) și ochii căprui întregeau portretul femeii ideale. Este surprinzător azi cum cifrele respective alcătuiau parcă un robot format din mici părți care aparțineau unor actrițe celebre. Calculate la modul real, aceste dimensiuni date în cifre atât de…
„Tăietura Turcului” și legenda lui Donath
Tentant datorită bogățiilor pe care le deținea, Clujul era totuși apărat de o oaste numeroasă, dar și de ziduri puternice. Pregătindu-se să cucerescă cetatea, turcii poziționați pe valea pârâului Nadăș au gândit însă o stratagemă a cărei reușită i-ar fi pus într-un avantaj evident. Apt să facă față unei lupte îndelungate, orașul avea rezerve de alimente, dar mai cu seamă apă, care în situații de risc sau asediu pot face diferența dintre a fi învins sau învingător. Cunoscând acest punct forte al cetății Clujului care era râul Someș, turcii au pus la punct un plan care îi putea pune în…
Incursiune în fascinanta istorie a Leului românesc
Încercări eșuate de redenumire, fabuloasa bancnotă de 5.000.000, „cocoșeii” și designul banilor în perioada comunistă Într-o eră în care tot mai multe cumpărături se fac prin intermediul unor cartele magnetice care ascund cifre, banul real pare și mai fascinant cu cât ne apropiem de scoaterea lui totală din uz. Originea leului Leeuwendaalder (talerul-leu sau leul) este o monedă emisă în 1575 în Provinciile Unite ale Țărilor de Jos, dar care a fost utilizată în secolul al XVII-lea în zona Balcanilor ca principală monedă din argint cu valoare ridicată. Înfățișând pe revers un leu ridicat pe labele din spate (rampant), această…
Reduta – de la sală de dans, loc de întâlnire a Dietei Transilvaniei
Clădirea Reduta, ridicată în stil clasicist la începutul secolului al XIX-lea pe locul hanului Calul bălan, a fost concepută pentru a oferi un cadru potrivit pentru ședințe solemne, reuniuni festive și baluri, având capacitatea de a adăposti o mie de persoane în sala mare înconjurată de balcoane interioare. De altfel, chiar denumirea de reduta, provine din limba franceză (redoute) și înseamnă „sală de dans”. Istoria locului Pe locul actualului edificiu funcționa în secolul al XVIII-lea cel mai cunoscut han al Clujului, Calul bălan. Împăratul Iosif II a schimbat destinația clădirii, transformând-o în școală de ofițeri. Când municipalitatea a reintrat în…