Am apăsat pe clanta uşii de lângă intrarea în templul shaolin. Am păşit într-o încăpere ornată cu bambuşi, felinare roşii, ghirlande de plante verzi de plastic care atârnau de pe tavan. Părea că sosisem într-un fel de sătuc tropical, doar aşa sugera şi numele localului, Congee Village. Nu eram acolo pentru decor, ci pentru mâncare. Specialitatea casei, un fel cantonez, congee, un terci fierbinte de orez ultrafiert, cu vită, pui, raţă, porc, legume, peşte sau fructe de mare – mă rog, cam ce îţi dorea inima şi ce îţi poftea stomacul, numai bun pentru toamna rece de afară care…
New York, New York … început de poveste
New York. Un oraş care ori te cucereşte ori te îngrozeşte. De la început, el te primeşte bucuros, cu zecile lui de braţe de zgârie-nori, o caracatiţă de fier şi beton. Ţi se pune la dispoziţie, ţi se deschide, ţi se destăinuie. Depinde doar de tine ce faci cu el. Îl iubeşti sau îl deteşti. Rămâi sau fugi. Am stat. M-a fascinat cu energia lui nelimitată, cu capacitatea lui de a se transforma, de a lua forme diferite, de a se deghiza cu părţi împrumutate din toate colţurile lumii. De-a lungul anilor, acolo jos, la poalele clădirilor impunătoare, am descoperit…
Astăzi pe meniu „servim” yucca în mai multe variante de preparare
Ce mănânc eu în junglă, mă întreabă mulți. Yucca. Yucca în diferite forme. Yucca este alimentul de bază în multe comunități din junglă. Este cunoscută şi sub numele de cassava sau manioc. Este un tubercul bogat în carbohidrați şi, cum planta nu este una pretențioasă, creşte şi în pădurile tropicale umede şi în zonele în care lunile ploioase alternează cu luni fără ploaie. În incursiunile din jungla umedă am mâncat yucca dulce, care poate fi mâncată în forma ei “naturală” de tubercul (gătită prin fierbere sau prăjire). În zonele mai puțin ploioase se cultivă şi yucca amară (adică otrăvitoare, conține…
Apa, bat-o vina
Deşi îmi pusesem viața în mâna lui timp de o săptămână, cât avea sa dureze drumeția prin acel colț îndepărtat al junglei unde Columbia, Brazilia şi Peru îşi dau mâna într-o regiune de o frumusețe inegalabilă, ceva îmi zicea să nu mă încred sută la sută în ghid. De cinci zile înaintam prin încâlcişurile pădurii, cu fiecare pas afundându-ne în locuri bătute doar de sălbăticiuni invizibile. Eram trei aventurieri – eu, prietena mea şi un neamț găsit într-un hostel din Leticia – plus ghidul local, un brazilian mic şi pirpiriu a cărui privire şireată îmi lăsa mereu o undă de…
Turişti cu bucluc
Ah, cicatricea, ȋmi zise ghidul, arătându-mi antebraţul despicat de o dâră lungă şi groasă. În urmă cu doi ani ghida un grup de tineri israelieni care i-au cerut insistent să le prindă un crocodil. A prins unul, dar turiştii s-au plâns că era prea mic. Nici al doilea nu a fost bun, nici acela nu era destul de mare, nu se potrivea cu imaginea pe care şi-o făcuseră ei in minte. Până la o anumită mărime caimanii se pot prinde cu mâna, de la o talie ȋncolo doar cu un lasou special. Al treilea crocodil era mare, corespundea cerinţelor israelienilor….
Uite barca, nu e barca
Am făcut ochi sub plasa de țânțari. Nu dormisem prea bine pe pământul bătătorit al colibei din junglă. Nici pisica care a căutat toată noaptea printre proviziile noastre, fâsâind pungi și pocnind oalele de aluminiu, nu a ajutat la somnul lin și nici liliecii care au zburat continuu pe deasupra ca niste avioane de luptă cât a fost noaptea de neagră. Se crapă de ziuă. Deschid un ochi și o văd pe prietena mea începând să miște și ea. Ghidul nostru însă, dispăruse. Mă panichez și deschid și celălalt ochi. Aștept puțin, gândindu-mă că poate s-a dus să își facă…