Ideea amenajării la Cluj a unei grădini botanice de mari dimensiuni a aparținut profesorului de botanică Aladár Richter care a convins autoritățile publice să achiziționeze grădinile aflate pe dealul Hajongard, între străzile Republicii și Pasteur. Izbucnirea Primului Război Mondial a stopat planurile de amenajare, dar în 1920, profesorul Alexandru Borza (al cărui nume îl poartă azi grădina) a început amenajarea, astfel că în 1925, aceasta a fost deschisă publicului. Plante din vechea grădină a muzeului au fost transplantate aici, a fost construit Turnul de apă și bazinul plantelor de apă. Figurile mitologice din bronz realizate de Ede Mayer, care se…
Vechea școală de fete „Marianum”
Clădirea Facultății de Litere de pe Str. Horea a fost inițial sediul Institutului Romano-Catolic de Fete „Marianum”. La vremea construcției sale (1910 – 1911), a fost cel mai modern și mai rezistent edificiu al Clujului, fiind prima construcție din oraș realizată din beton armat. Educarea și supravegherea fetelor din institut a fost acordată Ordinului Surorilor de Notre Dame. Înființată în Bavaria în 1833, congregația se ocupa cu pregătirea preuniversitară a fetelor, călugărițele activând ca profesoare, asistente medicale, administratoare sau juriste. Marianum era cea mai complexă instituție confesională de învățământ din Cluj, cuprinzând cinci unități de învățământ: Școala Primară, Școala Civilă…
Biserica Unitariană și piatra de pe care Ferenc Dávid a convertit clujenii la religia unitariană
Carismaticul predicator Ferenc Dávid le-a vorbit clujenilor în anul 1568 despre libertatea religioasă și despre convingerea că problemele legate de credință nu ar trebui tratate cu violență. Cuvântând la colțul străzii Turzii de pe o piatră rotundă, el a reușit să convertească întreaga populație a Clujului la religia unitariană (antitrinitară). Comunitatea unitariană a folosit până în 1716 biserica din Piața Centrală a orașului (Sf. Mihail), când biserica a revenit romano-catolicilor. După ce au utilizat mai multe săli pentru rugăciune, credincioșii unitarieni au decis ridicarea unei biserici. Edictul de Toleranță al împăratului Iosif II, a pus punct unei perioade 75 de ani…
Serile dansante din Clujul anilor ’70
Distracția de altădată era limitată la serile dansante, cinematograf, restaurante sau grădini de vară și ieșirile în aer liber. Dintre acestea, serile dansante ocupau în Cluj un loc aparte. Seara de sâmbătă era cea în care sălile de dans se umpleau de tineri.Cele mai importante uzine și fabrici din oraș aveau câte un club: Victoria (în curtea Cinematografului Arta), Lemnul (în Piața Muzeului), Armonia (la 16 Februarie), Pielarul (la Clujana). Acestea erau frecventate de tinerii muncitori cu pretenții mai modeste în ceea ce privește calitatea muzicii. Tinerii mai elevați, studenții în general, frecventau serile dansante organizate la Casa de Cultură a Studenților, la Politehnică și în foaierul…
Palatele şi Castelele Clujului
Castelul Bánffy din Bonțida Castelul Bánffy din Bonţida este unul din monumentele de arhitectură reprezentative pentru barocul transilvan, bogăţia de elemente specifice acestui stil arhitectonic aducându-i şi numele de „Versaille-ul Transilvaniei”. A fost ridicat de familia Bánffy în comuna Bonţida, localitate situată la aproximativ 30 km est de Cluj-Napoca. Principalele clădiri ale palatului sunt dominate de elementele arhitectonice specifice stilului renascentist, în secolul al XVIII-lea realizându-se extinderi în stil baroc. Regele Sigismund de Luxemburg donează în anul 1387 domeniul de la Bonţida către familia Bánffy, în primă fază fiind construită aici o cetate înconjurată de un sistem de fortificaţii. Reconstrucţia…
Turnurile medievale ale Clujului
Prima incintă medievală a Clujului se întindea pe suprafața de 7 hectare, fiind în zona delimitată azi de străzile Regele Ferdinand, Memorandumului, Emil Isac și Canalul Morii. Această cetate a fost ridicată între anii 1260-1270 de către coloniștii sași, iar unul dintre turnurile de apărare, aflat azi în spatele Hotelului Fulton, a adăpostit o carceră, funcțională până în secolul al XIX-lea. În 1405, Regele Sigismund de Luxemburg a confirmat vechile privilegii ale orașului, permițând și extinderea acestuia și construirea unor noi ziduri de apărare. Noua suprafață de 45 de hectare a fost împrejmuită în 50 de ani, iar în cursul…