Situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei a fost redeschis spre vizitare. Accesul la centrul spiritual al Daciei este, începând cu luna martie a acestui an, mai facil datorită îmbunătăţirilor aduse DJ 705A, Costeşti – Sarmizegetusa Regia.
În drum spre capitala Regatului dac, la Grădiştea de Munte, cei interesaţi pot urmări firul poleit al poveştii aurului strămoşilor noştri vizitând expoziţia Inima Aurului Dacic.
Aici sunt expuse replici după faimoasele brăţări dacice, kosoni, matriţa din bronz, precum şi alte artefacte dacice, toate cuprinse într-un decor atent (re)constituit.
Brăţările de aur
În partea dreaptă a intrării în sala de expoziţie se află reconstituirea idealizată a gropii unde au fost găsite faimoasele brăţări dacice din aur, în anul 2000, de către căutătorii de comori.
„Brăţările de aur care se remarcă prin originalitate, masivitate, complexitate morfologico-ornamentală, calitate ridicată a metalului nobil, au fost atribuite de către majoritatea specialiştilor unei aristocraţii din zona capitalei Regatului dac. Brăţările au un puternic caracter simbolic, în care fondul mitologic local (şarpele) este explicit exploatat. Aceste brăţări de aur pot fi interpretate ca elemente ale veşmintelor de ceremonie (masculine şi feminine)”
„Primele brăţări dacice din argint, de formă spiralică, au fost păstrate în colecţii şi muzee doar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acestea au fost descoperite întâmplător (Orăştie, Hetiur, Cerbăl etc.) şi au fost atribuite orfevrăriei dacice. Brăţările de aur de la Sarmizegetusa Regia fac parte dintr-un context cultural unic, de la mijlocul secolului I î.Chr. (…) şi ocupă un rol esenţial în cadrul patrimoniului de simboluri al mitologiei dacice. Brăţările au fost realizate dintr-o singură tijă de aur, prelucrată la rece, ulterior decorată prin ştanţare, gravare şi poansonare. Terminaţiile lăţite ale brăţărilor au fost realizate sub forma unor protome zoomorfe, palmete şi coame stilizate. Greutatea pieselor de aur variază între 682 şi 1196 grame. În lumina acestor date, brăţările fac parte din inventarul material şi simbolic al unor ritualuri religioase.”
Lâna de Aur
În alt colţ se găseşte o piele de oaie însoţită de explicaţii privind felul în care aceasta era utilizată la colectarea aurului din râuri.
„Procedeul de colectare a aurului aluvionar cu ajutorul lânii de aur a fost larg răspândit în preistoria şi protoistoria Europei.” Se bănuieşte că „blana de oaie era întinsă pe un cadru de lemn şi ulterior aşezată în râu.Granulele de aur se depuneau pe ea, apoi era lăsată la scurs şi uscat. Urmau scuturarea şi pieptănarea lânii, rezultând o cantitate de nisip şi aur, ultimul fiind cules cu grijă”.
Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia
Matriţa de bronz este, alături de brăţările din aur, unul dintre artefactele excepţionale de la Sarmizegetusa Regia. A fost descoperită de administratorul sitului, Vladimir Brilinsky, în urma prăbuşirii unui copac în noaptea de Sânziene a anului 2013.
„Matriţa este o piesă de forma geometrică a unei hexaprisme, cu opt feţe, pe care au fost figurate în negativ reprezentări zoomorfe, reale sau fantastice. Feţele principale includ reprezentări de animale, majoritatea redate individual. Se disting măşti de leu, lei culcaţi, grifoni-lupi, grifoni-vulturi, precum şi lupte între animale. Pe feţele laterale sunt ilustrate doar scene de lupte între animale reale şi fantastice, demarcate de linii perlate. Produsele obţinute cu această matriţă constau din obiecte realizate din foi din metale preţioase (aur, argint, etc.): bijuterii, accesorii pentru echipamentul militar, medalioane, piese decorative pentru casete etc. Matriţa a fost produsă probabil în secolul I d.Chr. Cele mai numeroase analogii pentru modelele de pe matriţă au fost identificate pe obiecte descoperite în lumea romană şi în spaţiul nord-pontic.”
Kosonii
„Aceste monede unice care poartă legenda Koson au fost descoperite numai pe teritoriul Daciei, concentrate în arealul Munţilor Orăştiei şi au fost datate în a doua jumătate a secolului I î.Chr. Majoritatea istoricilor atribuie moneda regelui menţionat, a cărui domnie succede epoca lui Burebista.”
Artefactele originale sunt expuse la Muzeul Civilzaţiei Dacice şi Romane din Deva, într-un sector securizat, împreună cu alte obiecte valoroase.
Programul de vizitare la Sarmizegetusa Regia: în perioada 1 mai – 30 septembrie, zilnic între orele 9 – 20, în perioada 1 martie – 30 aprilie, zilnic între orele 9 – 18, iar în perioada 1 decembrie – 28 februarie situl este închis (în această perioadă vizitarea este posibilă la solicitarea unor grupuri mai mari de 5 persoane, numai dacă starea vremii permite acest lucru şi cu aprobarea prealabilă aServiciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice).
Monica Oprişe
- Malta, insula de miere (IV) - 23 sept. 2019
- Malta, insula de miere (III) - 9 sept. 2019
- Malta, insula de miere (II) - 28 aug. 2019
Comments are closed.