Poveşti din ClujClujul vintageFilme turnate la Cluj în perioada comunistă

Filme turnate la Cluj în perioada comunistă

După ce la începutul secolului XX marele Jenő Janovics a filmat în Cluj, nu doar în studiouri ci și scene în aer liber, cel mai cunoscut film fiind „Mânzul șarg”, în perioada comunistă, câțiva regizori au ales și ei Clujul ca decor pentru scenele exterioare, imortalizând astfel orașul în secvențe memorabile.

Primul film turnat la Cluj în perioada comunistă a fost „Corigența domnului profesor”, o peliculă cu peripeții din toate punctele de vedere, filmată în cea mai mare parte în 1958, dar lansată în cinematografe abia în 1968.

Birocrația și corupția sistemului capitalist interbelic sunt exacerbate în acest film sub cupola comediei. Scenariul scris de I. D. Sîrbu, intitulat „Bivolițele” a fost modificat păstrând doar ideea centrală: printr-o confuzie de nume, un profesor este somat să achite impozitul pentru două bivolițe pe care nu le deține. Acesta este ales chiar președinte al Asociației Crescătorilor de Vite, toată lumea așteaptă să rezolve diverse probleme, i se cere lapte, iar pentru a ieși din acest bucluc profesorul decide chiar să vândă animalele de povară, (pe care nu le are și nici nu le-a avut vreodată), pentru ca în final, cu nervii zdruncinați să ajungă într-un ospiciu.

Pelicula a fost proiectată mai târziu în cinematografe pentru că scenaristul a fost închis din motive politice, iar din scenariul inițial s-au păstrat prea puține elemente originale, astfel că deși se anunța un proiect important, rezultatul a fost unul mediocru.

Cu toate acestea, filmările din centrul Clujului ce reconstituie atmosfera interbelică sunt demne de urmărit. Filmările de pe Str. Iuliu Maniu sunt cele cele mai atrăgătoare. Filmul trebuia să fie o lovitură la adresa orânduirii capitaliste cu nedreptățile, corupția și prejudecățile funcționarilor publici, profesorul ajuns la ospiciu fiind un simbol al decăderii unui sistem pe care comuniștii îl vedeau îndreptat împotriva omului simplu și onest, sistem care tocmai fusese înlăturat. Mari actori, printre care Grigore Vasiliu Birlic, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu au dialoguri savuroase, dar pe ansamblu, pelicula a fost aspru criticată.

„Gaudeamus igitur” în regia lui Georghe Vitanidis a fost lansat în 1964. Scenele exterioare au fost filmate la Cluj în diverse zone ale orașului, în campusul din Hașdeu („Orășelul Studențesc”), centru, pe Cetățuie, la Universitate, Liceul Șincai, etc.

Povestea vieții de student cu peripețiile admiterii, a prieteniilor nepotrivite sau a dezamăgirilor este prezentată pe un ton alert și jovial. Filmul a fost recompensat cu două premii (Premiul I la Festivalul de la Gottwaldo și Marele Premiu la Teheran, ambele în 1965), dar foarte importante sunt imaginile filmate în Cluj care amintesc de atmosfera specifică acelor ani. Prințul Șerban Cantacuzino a jucat rolul principal, alături de Sebastian Papaiani și Irina Gărdescu, dar apar în film și actori clujeni (Melania Ursu, Olimpia Arghir, Ligia Moga). Scenariul este scris de clujenii Vasile Rebreanu și Mircea Zaciu, astfel că alegerea Clujului ca oraș universitar în care să se desfășoare acțiunea filmului era evidentă.

„Pistruiatul”, în regia lui Francisc Munteanu, lansat în 1973, este un film tipic de propagandă care prezintă o grupare ilegalistă care luptă împotriva ocupației fasciste. Clujul a fost ales pentru cadrul exterior al celor 10 episoade urmărite de toată țara cu sufletul la gură. Aventurile băiatului roșcovan și pistruiat, Mihai Pleșa surprind imagini din centrul Clujului, și de pe străzi lăturalnice, casa în care trăiește eroul filmului fiind în cartierul Andrei Mureșanu, iar sediul Poliției este în film una dintre intrările secundare ale Universității.

Peliculele filmate la Cluj în anii comunismului au darul de a introduce privitorii nu doar în povestea propriu-zisă, ci și în atmosfera unui oraș care are multe de oferit din punct de vedere al arhitecturii urbane.

Mai Multe

More article