Acum, în preajma Crăciunului, lumea parcă funcţionează pe pilot automat: intră în magazine, priveşte, iar norocoşii cumpară…cumpara cadouri…Alţii, şi mai norocoşi, se pregătesc sa le primească în dar de la Moş Niculae şi Moş Crăciun…

Intră, cumpară, iar apoi închid uşa magazinului fară să privească în urmă, mestecând în gând planuri pentru sărbatori… Cu acelaşi gând am pornit şi eu dis-de-dimineată în goana după cadouri numai bune de făcut de Moş Niculae…Aşteptam cuminte să plătesc la casă, când am auzit, la o oarecare distantă, o voce plăpandă, dar totusi bărbătească, spunând: “

– Slăbeşte-mi şi mie, te rog...

Am privit în direcţia vocii şi am vazut un bunicuţ care tocmai îsi golise coşul de cumpărături, dar care lăsase la urma o sticlă generoasă de Cola şi privea stanjenit in jur… Oamenii treceau pe lânga el fară să se obosească prea mult să-i asculte rugămintea. La început, cu toata vânzoleala din magazin, nu am înţeles sensul vorbelor lui… S-a adresat din nou unui client al magazinului, un bunicuţ ceva mai tânar:

– Slăbeşte-mi şi mie, te rog… , arătând cu mâna tremurândă spre sticla mare, bine sigilată.

Dar nici acesta nu a înteles rugămintea batrânului; a dat din cap şi a mers mai departe, parcă dornic să termine cât mai repede cu corvoada cumpărăturilor matinale.

Atunci am înţeles. Mi-am zis: “Achit repede şi merg să-i ”slabesc eu dopul de la sticla de Cola.”

M-am întors spre casieriţa să văd dacă mai durează mult, şi tocmai atunci am auzit: “FSSSS!” Mai era cineva care întelesese rugămintea batrânului şi care îşi făcuse timp pentru un simplu gest…omenesc. Nu i-a luat mult timp: cât ai face “FSSSS!, dar a cântărit mult pentru bunicuţul a cărui faţa s-a luminat plina de recunoştintă. Era bătrân, slăbit şi singur…acasă nu ar fi putut să-şi deschidă singur sticla.

În fond, acesta este şi spiritul Crăciunului: SĂ DĂRUIEŞTI ŞI SĂ PREŢUIEŞTI DARUL PRIMIT! Oricât de mărunt ar parea pentru ceilalţi, este mare pentru cei ce astfel simt că nu sunt singuri!

Am plecat spre casă, în pas leneş, înşirând pe firul gândurilor mult prea disciplinate, planuri de daruri măreţe prin simplitatea si necesitatea lor…Când am paşit în casă, aveam deja “sacul” doldora de daruri … iar de platit nu am platit cu cardul, ci cu inima deschisă… SĂRBĂTORI FERICITE ŞI ÎMPLINITE ÎN SPIRITUL CRĂCIUNULUI!

CLAUDIA APAHIDEAN

• Despre
• Ultimele Postari

Costin Barbu

Ultimele postari ale lui Costin Barbu (vezi toate)

• Magia îngerilor pe drumul de la Constanța la Cluj - 29 sept. 2015
• Laleaua roşie din Cluj. Filă de poveste - 24 apr. 2015
• Povestea lui Somodi cozonacul - 27 dec. 2014