Poveşti din ClujPoveşti pentru cei mariCoase şi comori la târgul de la Negreni

Coase şi comori la târgul de la Negreni

Târgul Coaselor de la Negreni se deschide în fiecare an în al doilea sfărşit de săptămănă al lunii iunie, pe malul Crişului Repede, din localitate.

Targul de la Negreni, iunie 2015
Targul de la Negreni, iunie 2015

Satul aşezat pe drumul european E60 adună comercianţi din toată ţara, dar şi de dincolo de graniţă, iar mai apoi vizitatorii curioşi să descopere cele mai interesante mărfuri.

Evenimentul este, pentru localnici o ocazie de sărbătoare pentru că marchează începutul cositului. Pentru vizitatori, însă, orăşenii şi musafirii care vin din Ungaria, Austria, Franţa, Olanda sau America,  Târgul Coaselor poate fi o ocazie unică.

Şi vin mulţi …nu ştiu exact ce îşi doresc, de fapt acesta este farmecul unor astfel de târguri, dar speră că, undeva, la vreunul din standuri, pe o pătură întinsă pe jos sau pe vreo masă veche care îşi aşteaptă viitorul proprietar, vor găsi un obiect valoros care va face ca efortul să fi meritat.

„Comorile” nu sunt pentru toţi, aceleaşi…acesta este farmecul…fiecare află ce şi-a dorit sau ce a aşteptat să găsescă,  în momentul în care le vede

Targul de la Negreni, iunie 2015
Targul de la Negreni, iunie 2015

 

Cel mai frumos şi prolific sfârşit de săptămână, plin de culoare, mirosuri, oameni, obiecte…un alt tip de experienţă unică. În ochii tuturor (cumpărători şi comercianţi) găseşti pasiunea pentru astfel de târguri, pentru acest târg, în special…mi-a spus o prietenă.  

 

Obiectele, acele mici sau mari comori, de care vă spuneam, sunt amestecate la fiecare stand, iar asta face ca momentul marii descoperiri să fie şi mai interesant.

Port popular; cusături; farfurii pictate; cărţi (de citit, de rugăciuni, legate în catifea şi argint, îmbracate în piele, cu coperţi şi fără coperţi, în română, maghiară, germană, franceză, italiană şi rusă); unelte; picturi; scaun de „dinţar”; o motocicletă veche, ruginită şi nefuncţională; sticle de sifon foarte vechi; ceasuri bune şi stricate; motoare de barcă; părţi din sisteme audio; telecomenzi cu şi fără butoane sau sticle de parfum (majoritatea goale).

Şi, în cele mai multe cazuri, nici nu contează utilitatea fiecărui lucru, ci povestea lui care te poate vrăji…reală, romanţată sau inventată în totalitate.

Vânzătorul, stăpânul acestor „comori” …de bunăvoinţa lui depinde nivelul de sacrificiu financiar pe care trebuie să-l faci pentru a avea şansa să-ţi oferi obiectul mult dorit.

Toate aceste obiecte vechi au secretele lor. Au văzut şi, probabil au pătimit multe…milioane de tablouri cu ramele îngrijite sau rupte; truse medicale vechi de când lumea; balansoare fără braţe; mobilier de gradină, bucătărie, palat, castel, grajd, curte, dormitor sau spital de campanie; sute de covoare noi şi vechi; căruţe; pluguri; coase şi furci; servicii de masă şi tacâmuri de tot felul (unele mâncate de rugină în totalitate); cauciucuri (noi şi vechi); milioane de bijuterii (din aur, argint, alpaca, plastic, sticlă, aţă, sfoară, mărgele, piele sau pânză); urne pentru cenuşa morţilor şi cruci de tot felul…

….decoraţii (steme, insigne, cocarde, medalii);  căşti de soldaţi şi grenade (detonate); râşniţe (de cafea, de mac, de nucă, de făină), radiouri vechi; gramofoane; televizoare; obiecte de luminat (cu picior, fără picior, de perete, de masă, de tavan, candelabre de biserică, aplice, becuri bune şi becuri sparte; icoane (pe lemn, sticlă sau pânză, sfinţite şi nesfinţite); cazane de ţuică; butoaie; teascuri de vin/must; fotografii (cu bunici, copii, necunoscuţi, cu familii renumite sau necunoscute); centuri de slăbit şi centuri de castitate (cu lacăte ruginite, dar care mai au cheiţa)…

…pene (de păun, de cocoş, de vultur, de plastic), coroniţe (de copii, de prinţese, de ducesă, de ţigancă, de carnaval sau pentru bal); milioane de pălării; peruci; corsete; cizme (de soldat mort, de soldat viu, de discotecă, de gumă sau din piele)…

Deasupra acestei „scene” pluteşte miros de mici; sarmale; cârnaţi; mancare la ceaun; kürtőskalács; acadele, halviţă, vată pe baţ.

Pentru comercianţi …Târgul de la Negreni este o aventură cu poveşti de seară, în jurul focului…

Chiar dacă sunt pregătiţi să doarmă 2-3 nopţi în câmp, cine are timp de somn…cei mai mulţi abia aşteaptă seara să-şi povestească „realizările” de peste zi…la fel ca pescarii şi vânătorii, să mănânce gulas la ceaun, pateu din conservă, slănina friptă şi să „se ungă” cu ţuică, vin sau bere.

Iar după cină, e timpul cântărilor. Unii, mai tineri, au adus chitările cu ei, alţii viorile, acordeoanele, fluierele…

Târgul de la Negreni mai are şi o ediţie de toamnă, prin octombrie, dacă nu mă înşel…iar marfă este destulă.

 

Mai Multe

More article