Clădirea Facultății de Litere de pe Str. Horea a fost inițial sediul Institutului Romano-Catolic de Fete „Marianum”. La vremea construcției sale (1910 – 1911), a fost cel mai modern și mai rezistent edificiu al Clujului, fiind prima construcție din oraș realizată din beton armat. Educarea și supravegherea fetelor din institut a fost acordată Ordinului Surorilor de Notre Dame. Înființată în Bavaria în 1833, congregația se ocupa cu pregătirea preuniversitară a fetelor, călugărițele activând ca profesoare, asistente medicale, administratoare sau juriste. Marianum era cea mai complexă instituție confesională de învățământ din Cluj, cuprinzând cinci unități de învățământ: Școala Primară, Școala Civilă…
Biserica Unitariană și piatra de pe care Ferenc Dávid a convertit clujenii la religia unitariană
Carismaticul predicator Ferenc Dávid le-a vorbit clujenilor în anul 1568 despre libertatea religioasă și despre convingerea că problemele legate de credință nu ar trebui tratate cu violență. Cuvântând la colțul străzii Turzii de pe o piatră rotundă, el a reușit să convertească întreaga populație a Clujului la religia unitariană (antitrinitară). Comunitatea unitariană a folosit până în 1716 biserica din Piața Centrală a orașului (Sf. Mihail), când biserica a revenit romano-catolicilor. După ce au utilizat mai multe săli pentru rugăciune, credincioșii unitarieni au decis ridicarea unei biserici. Edictul de Toleranță al împăratului Iosif II, a pus punct unei perioade 75 de ani…
Gara Clujului, poarta „drumului de fier”
Inaugurată în 7 septembrie 1870, linia ferată lega Clujul de Oradea, dar și de Budapesta, Viena, Roma sau Paris, deschizând astfel noi perspective comerciale. Marea industrie s-a dezvoltat o dată cu deschiderea „drumului de fier” care facilita transportul unor cantități însemnate de mărfuri pe distanțe mari, într-un timp relativ scurt. Noua clădire a gării, proiectată de către Ferenc Pfaff, a fost construită în anul 1902 și este și acum una dintre cele mai frumoase edificii de acest tip din România. Bombardată în 1944, a fost refăcută și extinsă în 1959. În piața gării, în perioada interbelică funcționa și un cinematograf…
Meserii uitate sau neștiute – manufacturieri și meseriași din spațiul urban de altădată
Orașele de odinioară aveau o categorie aparte de manufacturieri care se bucura de apreciere și de un statut privilegiat datorat iscusinței și profesionalismului. Meseriile rare din spațiul urban au făcut obiectul unui proiect de cercetare al lui Cătălin Alexa, întins pe doi ani (2015-2017), proiect realizat prin intervievarea și fotografierea unor meseriași a căror profesie fie nu mai face parte din nomenclatorul de meserii, fie este uitată de mulți oameni sau chiar neștiută de și mai mulți dintre semenii noștri. Fiecare meseriaș este un personaj de poveste care ne introduce în lumea atelierului său, un laborator urban în care se…
În perioada interbelică Moș Crăciun aducea cadouri rafinate
Producătorii și comercianții interbelici surprindeau cumpărătorii în preajma sărbătorilor de iarnă cu produse diversificate și rafinate. Publicul țintă era „lumea bună”, urbană, care-și permitea cadourile prezentate atât de ademenitor în revistele vremii. Produsele cosmetice și bijuteriile, preferatele doamnelor Apetitul femeilor pentru înfrumusețare era speculat de industria cosmetică, astfel că noile creme promiteau înlăturarea „zbârciturilor” (ridurilor) și un ten perfect cu pudrele fine și frumos mirositoare. Doamnelor li se ofereau cele mai rafinate parfumuri, aflate în sticluțe cu design atrăgător, dar și cei mai delicați ciorapi din mătase. Bijuteriile ocupau un loc de frunte pe lista cadourilor, valoare acestora crescând în…
Reclamele din perioada comunistă – de la „Nicio masă fără pește!” la „Poate oare un Trabant, remorca un elefant?”
Bazată exclusiv pe planificare și comandă, în lipsa unui sistem concurențial, economia românească din perioada comunistă avea o portavoce extrem de eficientă: reclama. Deoarece nu putem vorbi despre publicitate decât în cadrul unui sistem bazat pe concurență, reclama comunistă, ar putea fi caracterizată ca metodă de informare și chiar propagandă, căci oamenii trebuiau să observe faptul că în România se produce în mod abundent și diversificat. Prezentarea în paginile revistelor și almanahurilor ale reclamelor la mari fabrici sau întreprinderi, arată interesul Statului în a evidenția masiva dezvoltare a tuturor ramurilor industriale. Fiecare cititor trebuia să observe de fapt dezvoltarea fără…