Construită în anul 1921 pe malul drept al Someşului de Societatea Micilor Meseriaşi Evrei din Cluj, Poale Ţedek (Poalé Cedek), sinagoga aparţinea comunităţii ortodoxe evreieşti. În secolul al XIX-lea, comunitatea evreiască din Europa a trecut printr-o reformă, diferenţiindu-se două ramuri: neologă (a progresiştilor) şi ortodoxă (tradiţională). Din comunitatea ortodoxă clujeană, meseriaşii (croitori, lăcătuşi, tipografi etc.) au format în 1914 această asociaţie care avea rolul de într-ajutorare a membrilor comunităţii. Sinagoga făcea parte dintr-un complex de clădiri care includea rabinatul şi locuința cantorului, fabrica de azime şi un cămin de bătrâni. Clădirea adăposteşte cea mai nouă sinagogă din Cluj (ultima construită). Casa de…
2 Mai – Ziua Tineretului cu „Muncă, Tinerețe, Frumusețe”… în perioada comunistă
Dintre cele șase zile libere pe an acordate în perioada comunistă (1 și 2 ianuarie; 1 și 2 mai, 23 și 24 august), 2 Mai era ziua de sărbătoare a tineretului. Predominau în prima parte a zilei evenimentele culturale și mai ales cele sportive. Majoritatea activităților care se organizau în oraș, se desfășurau în jurul Casei Tineretului (actualul Univers T) și în Parcul Central. Crosul Tineretului erau unul dintre evenimentele cele mai importante ale zilei, la care participau tineri din tot județul Cluj, pe categorii de vârstă. Crosul se desfășura pe aleile din Parcul Central. Se ofereau premii câștigătorilor care constau în cupe,…
Regele Pălăriilor, modiste și capelieri în Clujul de altădată
Modistele (femei care confecționează și vând pălării de damă și accesorii) au avut un rol important în arta creației vestimentare. Rose Bertin, modista reginei Maria-Antoaneta a Franței a fost prima creatoare devenită celebră pe plan european, fiind un simbol al modei sfârșitului de secol XVIII. Numită de detractorii săi „Ministrul Modei”, Rose dădea tonul eleganței, dar și al excesului la Versailles. Pălăriile și coafurile extravagante, chiar bizare, au devenit astfel noile atracții ale femeilor din clasele sociale înstărite în materie de modă. Oamenii de rând au purtat pălării confecționate din materiale accesibile pentru a-și proteja capul de razele soarelui, acestea…
Moda în Clujul interbelic
În perioada interbelică s-au înregistrat mari schimbări mai cu seamă în ceea ce priveşte moda feminină. Fiind o categorie tot mai numeroasă pe piaţa muncii şi primind noi libertăţi sociale, printre care şi dreptul la vot, femeile au revoluţionat şi domeniul modei. Ţinutele din ce în ce mai funcţionale şi mai comode au luat locul corsetelor şi al rochiilor ample, doamnele devenind tot mai îndrăzneţe şi în ceea ce priveşte obiceiul de a fuma, transformând țigareta într-un accesoriu care desemna emanciparea. Populaţia înstărită îşi permitea să fie la modă consultând cataloagele și revistele occidentale, croitoresele și modistele adaptând materialele, modelele…
De la fabrică de zahăr şi şcoală pentru delincvenţii minori, la cea mai modernă şcoală de arte din România
Clădirea în care funcționează acum Școala Populară de Arte “Tudor Jarda” a fost construită în anul 1838 fiind destinată destinată uzului industrial, ca fabrică de zahăr. Aceasta a fost dotată inițial cu prese puternice pentru stoarcerea sucului din sfecla de zahăr și cu o mașină răzătoare Thierry care aveau capacitatea de a prelucra o tonă de sfeclă pe oră. După Revoluția de la 1848/1849, Fabrica de Zahăr a fost închisă și folosită drept garnizoană militară și loc pentru izolarea bovinelor bolnave din oraș. În anul 1886 i s-au adus unele modificări, fiind transformată într-o școală pentru delincvenţii minori, ce purta numele…
Două regine ale României în cronicile istoriei publicității mondiale
Familia Regală ocupă un loc important în istoria publicității mondiale, două dintre reginele României apărând în campanii de succes, care au avut meritul de a orienta marile firme de advertising spre ideea că atragerea de oameni faimoși ca imagine a unui produs, prezintă cea mai mare încredere și recomandare în rândul publicului, succesul acțiunii de promovare fiind garantat. Regina Elisabeta a înregistrat o premieră în industria publicităţii, fiind primul cap încoronat care la sfârşitul secolului al XIX-lea a apărut într-o reclamă-testimonial la o mașină de scris, semnând ca Regină a Românie şi poetă – Carmen Sylva. Faptul că regina se implica…