Clădirea în care funcționează acum Școala Populară de Arte “Tudor Jarda” a fost construită în anul 1838 fiind destinată destinată uzului industrial, ca fabrică de zahăr. Aceasta a fost dotată inițial cu prese puternice pentru stoarcerea sucului din sfecla de zahăr și cu o mașină răzătoare Thierry care aveau capacitatea de a prelucra o tonă de sfeclă pe oră. După Revoluția de la 1848/1849, Fabrica de Zahăr a fost închisă și folosită drept garnizoană militară și loc pentru izolarea bovinelor bolnave din oraș. În anul 1886 i s-au adus unele modificări, fiind transformată într-o școală pentru delincvenţii minori, ce purta numele…
Două regine ale României în cronicile istoriei publicității mondiale
Familia Regală ocupă un loc important în istoria publicității mondiale, două dintre reginele României apărând în campanii de succes, care au avut meritul de a orienta marile firme de advertising spre ideea că atragerea de oameni faimoși ca imagine a unui produs, prezintă cea mai mare încredere și recomandare în rândul publicului, succesul acțiunii de promovare fiind garantat. Regina Elisabeta a înregistrat o premieră în industria publicităţii, fiind primul cap încoronat care la sfârşitul secolului al XIX-lea a apărut într-o reclamă-testimonial la o mașină de scris, semnând ca Regină a Românie şi poetă – Carmen Sylva. Faptul că regina se implica…
Visul unei olimpiade de iarnă la 170 de kilometri de Cluj, în Munţii Rodnei
În perioada 1940-1945, poate cea mai întunecată perioadă a istoriei mondiale, în Maramureș, s-au pus bazele unui centru olimpic de schi, la Borșa. S-au construit baze sportive moderne: pârtii de schi, cabane bine dotate, dar și cea mai mare trambulină pentru sărituri cu schiuri din Europa şi a patra ca mărime din lume (celelalte trei erau în Statele Unite). Cercetătorul András Killyéni a descoperit povestea extraordinară a unui loc cu mare potenţial turistic și sportiv, care abia acum este valorificat. Complexul Borșa constituie cel mai frumos exemplu pentru cooperarea care poate fi mai puternică decât războiul și ura: prefectul român…
Palatul Sebestyén – apartamente de lux şi un cinematograf elegant la începutul secolului XX, un club muncitoresc şi o cofetărie pitorească în comunism
La începutul secolului al XX-lea, zona centrală a Clujului a fost înzestrată cu un nou imobil care înlocuia casa în stil eclectic cu un singur nivel ce se întindea din Piața Unirii până pe Strada Brătianu, de-a lungul Străzii Universității. Dávid Sebestyén, unul dintre magnaţii Clujului, a construit o clădire care avea capacitatea de a valorifica atât spațiul generos, cât și potențialul zonei. Imobilul în stil secession a fost construit după planurile arhitecților Aladár Kármán și Gyula Ullmann între anii 1912 – 1913. Impresionanta clădire are patru etaje, adăpostind apartamente de lux, magazine ample, un cinematograf, dar și sedii ale…
Moș Gerilă și sărbătorile de iarnă de altădată
În perioada comunistă a fost introdus Moș Gerilă, un personaj care aducea cadouri copiilor în seara de 31 decembrie. Acesta era un substitut al lui Moș Crăciun, tendința autorităților fiind de a înlătura tradițiile religioase. De Crăciun, se lucra cu program normal, diferența era că lumea mergea îmbrăcată de sărbătoare, se duceau la serviciu platouri cu prăjituri și preparate tradiționale, iar oamenii își urau pe ascuns „Sărbători fericite!” și serveau unii de la alții bunătățile aduse. Autoritățile erau mai indulgente în acea perioadă, trecând cu vederea aceste mici bucurii ale „oamenilor muncii”. Toate aceste bunătăți nu se găseau în magazine,…
Școala de fete de la marginea Parcului Central
La cumpăna dintre secolele XIX și XX, în Cluj s-au ridicat numeroase clădiri destinate învățământului pre-universitar. Prima clădire, construită între 1898 și 1901 a fost Școala Superioară de Stat pentru Fete „De Gerando” denumită astfel după prima directoare – Antonina de Gerando. Grădina Bánffy, locul pe care s-a amplasat școala, era una dintre numeroasele grădini de vară private, preferate de aristocrația vremii. Alinierea perfectă a edificiului cu aleile Parcului Central a fost posibilă însă prin desecarea unui braț secundar al Canalului Morii. Proiectată de Alpár Ignác, clădirea trebuia să deţină pe lângă săli de clasă, laboratoare sau încăperi destinate corpului…