Având suprafața construită de 5.250 mp și aria desfășurată de 19.950 mp clădirea Palatului de Justiție este cea mai mare clădire civilă a Clujului. Necesitatea construirii unor edificii specifice a venit după 1871, an în care s-a separat prin lege, justiția de administrație. În perioada dualistă, noile instanțe juridice au fost amplasate în capitalele comitatelor. Guvernul budapestan a finanțat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX construirea unor palate ale justiției care să reflecte atât prestigiul cât și autoritatea sistemului judiciar ca instrument al Statului. Cea mai mare autoritate în domeniu, arhitectul Gyula Wagner a realizat alături de…
Vechiul Teatru de Vară
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la amenajarea zonei Parcului Central a fost luată în considerare ridicarea unei cafenele în partea estică a acestuia, dar s-a decis că o sală de spectacole este mai oportună în acel spațiu, astfel că în anul 1874, pe malul Someșului a fost construit Teatrul de Vară. Clădirea proiectată de Henrik Zimmerman era de fapt un hangar din lemn cu funcționare sezonieră, menit să asigure pe perioada verii, cadrul pentru spectacolele de teatru care nu se puteau ține în clădirea de pe Ulița Lupilor (Str. Kogălniceanu) pentru că aceasta nu era ventilată corespunzător….
Remodelarea urbană a Clujului în secolul al XIX-lea
Remodelarea urbană a Clujului în secolul al XIX-lea… o amintire plăcută, versus coșmarul actual Azi, când extinderea Clujului, dar și construirea în zona centrală și pericentrală sunt subiecte de mare interes, aruncăm o privire peste regulile, deciziile, dar mai cu seamă peste pretențiile pe care administrația de altădată le impunea pentru ca orașul să se dezvolte armonios. Clădirile nou construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și primii ai secolului al XX-lea au avut meritul de a se integra foarte bine în peisajul urban moștenit din secolele anterioare. Deși nu exista un plan urbanistic, „Regulamentele de Construcție” apărute în 1879, 1882,…