Casa de Cultură a Studenților a fost construiă în anul 1960 în locul caselor destul de modeste care mărgineau vechea Piață Sf. Gheorghe, denumită astfel după statuia „Sfântului Gheorghe ucigând balaurul”, amplasată aici în anul 1904. În anul 1960, la sistematizarea pieței, statuia a fost mutată în fața Bisericii Reformate de pe Strada Kogălniceanu, acest perimetru devenind Piața Păcii. Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, Constantin Daicoviciu, i-a sugerat liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej spațiul respectiv pentru viitoarea casă de cultură. Știind că se va construi o casă de cultură numai a lor, mulți tineri s-au înscris ca voluntari pe șantier, reducându-se astfel timpul de construcție. Lucrările au demarat în luna iulie, 1959.
În anul 1960, în cinstea sărbătorii naționale de atunci, 23 August, s-a inaugurat acest edificiu, care se dorea un etalon al culturii universitare. Inițial s-a numit Casa de Cultură a Tineretului, la scurt timp a primit denumirea de Casa de Cultură a Studenților, pentru ca după moartea lui Gheorghiu-Dej (1965), să primească numele acestuia: Casa de Cultură a Studenților „Gheorghe Gheorghiu-Dej”.
Construcția avea inițial 104 încăperi, iar sala mare avea 1.000 de locuri. În timp, spațiul a fost reamenajat, urmărindu-se mereu utilizarea cât mai eficientă a sălilor. Responsabilul cultural pe Universitatea „Babeș-Bolyai”, asistentul universitar Laurențiu Hodorog a devenit director al acestei instituții, funcție pe care a deținut-o până în anul 1988.
Formații și interpreți de mare valoare și-au început activitatea în Casa Studenților din Cluj: orchestra condusă de Gabriel (Bițu) Mărgărit, formațiile de jazz conduse de Ștefan Vannai, Stela Enache, Gabriel Tămaș / Tamás Gábor, Sanda Sântu, George Nicolescu, formația Cromatic cu Sorin Tudoran, Dan Ingrețiu și Iuliu Merca, marele flautist Tommy Bereczky și mulți alții au evoluat pe scena Casei de Cultură. Comici deosebit de apreciați care ani în șir au bucurat publicul clujean au fost George Boteanu și Paul Prună.
Numele celebrului Dumitru Fărcaș este legat de ansamblul folcloric „Mărțișorul” al Casei Studenților, ansamblu care a cunoscut un mare succes chiar de la înființare, ducând numele Clujului pe toate meridianele globului.
Cunoscuta brigadă artistică studențească „Bum” avea cele mai savuroase momente, unele atingând subiecte tabu, dar care erau tratate de autorități cu o oarecare indulgență.
Casa Studenților a adăpostit cenacluri literare, teatru, formații corale („Intermezzo”) sau cluburi ale studenților având ca instructori personalități ale genului.
Serile de film în care erau invitate nume de marcă ale cinematografiei naționale pentru a prezenta diferite pelicule, erau adevărate revelații pentru tinerii care umpleau sala mare până la refuz.
Majoritatea artiștilor și a formațiilor care veneau în turneu la Cluj, concertau cu predilecție la Casa de Cultură a Studenților.
De la înființare și până azi, Casa de Cultură ocupă un rol important în viața studenților, marcând generații întregi de tineri, cu programe culturale de cea mai bună calitate.
Ultimele postari ale lui Dr. Ancuta-Lacrimioara Chis (vezi toate)
- Broderia metalică a Clujului - 11 iul. 2019
- Arici Pogonici şi Cravata Roșie bucuriile copiilor în perioada comunistă - 27 iun. 2019
- Exercițiile fizice și curele de slăbire în perioada interbelică - 13 iun. 2019
