Am ajuns săptămâna trecută pe meleaguri mureşene, după o ȋndelungă şi obositoare călătorie.
Paşii mei m-au adus la porţile Saschizului, acolo unde am rămas fermecată de frumuseţea acestui loc, căci istoria se ȋmpleteşte cu peisaje pitoreşti şi dau naştere la clipe de neuitat.
Ȋncă de dinainte să intri ȋn sat, privirea ȋţi e furată de nişte ruine stinghere ce sălăşluiesc pe un deal, de parcă ar păzi satul de la poalele lui. Mi se părea mie cunoscut locul, auzisem ceva despre el, doar că nu ȋmi pot da seama de unde. Cert este că a trebuit să opresc şi să aflu mai multe.
Aşa am aflat că ne aflăm pe locul care, ȋn trecut, Saschizul rivaliza cu Sighişoara pentru funcţia de capitală a saşilor din Transilvania. Atestat documentar ȋncă din anii 1308-1310, păstrează ȋncă un aer aparte, de demult, poate şi din cauza măreţei biserici din mijlocul satului şi a ruinelor cetăţii.
Biserica fortificată din Saschiz s-a ridicat ȋn 1493, ȋn onoarea regelui de atunci al Ungariei, Ştefan I. Construită pe locul unei vechi bazilici romanice, biserica a fost gata pe la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind alcătuită din biserica propriu-zisă şi de turnul cu ceas.
Ba mai mult, Saschizul mai era numit ȋn trecut şi Siebenkirchen, care se traduce drept “şapte biserici”. Pe lângă biserica fortificată ce se află ȋncă ȋn picioare, mai există astăzi urmele a patru dintre ele.
Acum, trebuie să vă povestesc puţin şi de Cetatea Ţărănească din Saschiz. Vă spuneam că ruinele ei mi-au atras privirea… şi avea şi de ce. Ȋntr-un decor de basm, pe vârful unui deal şi ȋnconjurată de păduri, se află ruinele vechii cetăţi. N-am reuşit să urc până sus, ȋnsă mi-ar fi plăcut să o fac.
Legenda spune că există un tunel ce lega centrul satului (Biserica Fortificată, presupun – ȋn medieval, centrul satului era aproape ȋntotdeauna constituit de biserică) de cetate.
Ea este ridicată de către saşi ȋncepând cu anul 1347 şi servea drept loc de refugiu ȋn caz de invazii, sau era un loc de depozitare al alimentelor. Ȋn timpul invaziei otomane a servit drept depozit pentru averile nobililor din zonă.
Cetatea a fost dată uitării ȋn perioada comunistă, fiind lăsată ȋn paragină şi redescoperită abia ȋn anul 2004. Acum există ȋnsă un drum amenajat, curat, ce te duce până la porţile cetăţii.
Nu cred că e cazul să vă spun mai multe, cred că mai bine, descoperiţi voi restul…
Cert este că merită să vă opriţi să vizitaţi Saschizul pentru că aşa veţi putea face o mică incursiune ȋn istoria saşilor din Transilvania. Ȋn plus, veţi putea petrece clipe de relaxare ȋn mijlocul unor peisaje fermecătoare.
- Ce faci când nu ştii ce să faci? - 3 iul. 2020
- Hai să-ncingi o horă cu arta, la Muzeul Satului din Cluj - 19 iun. 2020
- Povestea unei altfel de veri - 22 mai 2020
