Denumit „Panteonul Transilvaniei”, cimitirul Hajongard este unic chiar prin numele pe care îl poartă și care ar trebui să fie protejat ca o valoare locală specifică. Deși oficial se numește „Cimitirul Central”, cimitire centrale sunt în toată lumea, dar Hajongard este specific urbei de pe Someșul Mic și majoritatea clujenilor îl recunosc după această titulatură. Numele dealului pe care este amplasat cimitirul vine din dialectul săsesc „grădina cu iepuri” (der Hase = iepure, der Garden = grădină) sau „grădina cu aluni” (die Hasel = alun), dar termenul este discutat și se pierde în Evul Mediu, când locul respectiv era în…
Rămășițe ale publicității comuniste pe străzile Clujului
Aflate pe cale de dispariție, relicve ale perioadei comuniste mai pot fi văzute pe străzile Clujului. Vechile înscrisuri cu numele localului respectiv sunt lipsite de fantezia occidentală a publicității, acestea fiind realizate uniform în toată țara și având un rol strict informativ. Deși trecem pe lângă aceste semne ale unei epoci dispărute, nu realizăm de ce există o firmă pe care scrie mare „Pâine”, dar în magazin se vând telefoane. Totuși aceste rămășițe conferă fiecărui loc un aer pitoresc. Ceea ce ne mai amintește azi de viața socială de altădată sunt tablele cluburilor de pe lângă marile întreprinderi. Fiecare club…
Palatul Urania-basoreliefurile cu nuduri, un cinema luxos și apartamente de vis
Inspirat după Palatul Urania din Viena, construcția de la Cluj, tot în stil secession, a fost proiectată de arhitecții Géza Kappeter din Budapesta și József Stener, arhitectul Aradului. Proprietarul palatului, András Udvary era un mare pasionat al cinematografiei, realizând el însuși câteva „vederi” cinematografice. Basoreliefurile cu bărbații goi de pe fațadă au trezit ample comentarii din partea autorităților publice care le considerau prea îndrăznețe și chiar vulgare, aceste bazoreliefuri simbolizau însă Munca și Știința în forma lor „desăvârșită”. Palatul adăpostea la parter o farmacie, o carmangerie și un magazin de mobilier, în timp ce sus, erau amenajate 17 apartamente repartizate…
Hotelul New York – inima boemiei Clujene
Construit în stil eclectic în 1894 după planurile arhitectului Pákey Lajos hotelul aflat pe colțul sud-vestic al Pieței Unirii a fost pentru câteva decenii locul preferat de cazare al celor care ajungeau la Cluj, dar restaurantul și cafeneaua de la parter erau animate de boemii urbei care dezbăteau aici problemele literare și politice ale vremii. Hotelul Național care fusese inițial pe locul respectiv a fost demolat deoarece nu mai corespundea pretențiilor vremii și spiritului cosmopolit al Clujului, astfel că în centrul orașului a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea Hotelul New York care a resușit să atragă clientela cea mai…
Parfumurile Clujencelor de altădată
Parfumul (din latinescul per fumum = prin fum) este considerat azi unul dintre accesoriile cele mai importante. El nu doar completează o ținută, ci creează o stare de bine, inspirând seducție și confort. Istoria parfumului este legată de femei, primul chimist menționat în istorie fiind chiar o femeie (Tapputi), iar numele ei apare pe tăblițele cuneiforme din mileniul al II-lea î. Ch. în Mesopotamia. Distilarea multiplă a florilor și uleiurilor a avut ca rezultat o licoare deosebită, utilizată pentru uzul personal, dar și în ceremeniile religioase și la îmbălsămare. Se spune despre mumia lui Tutankhamon, că la peste 3.000 de…
„Tăietura Turcului” și legenda lui Donath
Tentant datorită bogățiilor pe care le deținea, Clujul era totuși apărat de o oaste numeroasă, dar și de ziduri puternice. Pregătindu-se să cucerescă cetatea, turcii poziționați pe valea pârâului Nadăș au gândit însă o stratagemă a cărei reușită i-ar fi pus într-un avantaj evident. Apt să facă față unei lupte îndelungate, orașul avea rezerve de alimente, dar mai cu seamă apă, care în situații de risc sau asediu pot face diferența dintre a fi învins sau învingător. Cunoscând acest punct forte al cetății Clujului care era râul Someș, turcii au pus la punct un plan care îi putea pune în…