Afecțiuni ORL pe înțelesul tuturor

Una dintre cele mai frecvente afecțiuni în practica ORL este disfuncția tubară. Perturbarea uneia din cele două funcții fundamentale (echipresivă – de egalare a presiunii și de drenaj) ale trompei lui Eustachio poartă denumirea de disfuncție tubară.

Trompa lui Eustachio sau tuba auditivă este un conduct care face legatura între urechea medie și nazofaringe, constituind un element cheie în declanșarea patologiei otologice atunci când diferitele afecțiuni nazale capată o evoluție cronică și împiedică fiziologia tubară normală. Urechea medie necesită pentru o bună funcționare prezența aerului la o presiune comparabilă cu cea atmosferică. Atât timp cât timpanul este integru, singura sursa de aerare a urechii medii este reprezentată de trompa lui Eustachio.

Simptomatologie:

Senzație continuă sau intermitentă de plenitudine auriculară ( înfundarea urechii );
Scăderea auzului;
Otalgie ( durere în urechi) , uneori;
Tinitus ( zgomot în urechi) , uneori.

Cauzele disfuncției tubare:

Obstrucție nazală prin deviație de sept, spine sau creste septale, hipertrofii de cornete sau afecțiuni inflamatorii ori alergice ale mucoasei pituitare. Dintre toate suferințele otice determinate de disfuncția tubară, otita sero-mucoasă este cea mai frecventă.
Hipertrofia vegetațiilor adenoide, neoplazii benigne sau maligne ale rinofaringelui sau foselor nazale
Insuficiența musculară în cadrul bolilor malformative ale vălului palatin, în urma iradierii tumorilor buco- sau rinofaringiene
Profesionale: scafandri, înotători, aviatori, alpiniști (meserii care implică variații bruște de presiune atmosferică)

Diagnosticul corect al disfuncției tubare este stabilit ținând cont de simptomatologie și de rezultatele consultului ORL care combină examenul clinic, audiograma (hipoacuzie de transmisie), impedansmetria (curbă tip C) și testul de permeabilitate tubară. Fibroscopia nazofaringiană permite vizualizarea directă a orificiului tubar al trompei lui Eustachio, evaluarea vegetațiilor adenoide și a altor afecțiuni localizate în rinofaringe.

Tratamentul disfuncției tubare este ales în funcție de patologia de bază cauzatoare. Dacă patologia a apărut ca urmare a unei rinite cronice alergice se vor administra spray-uri nazale cu glucocorticoizi și se vor trata alergiile. Dacă se asociază cu o infecție acută de tract respirator superior se va trata infecția. Când tratamentul medicamentos nu este eficient se apelează la chirurgie (reducția cornetelor nazale cu radiofrecvență sau pe cale clasică și septoplastie). În cazul în care apariția disfuncției tubare este adenoidita cronică se va practica ablația pachetului de vegetații adenoide.

Pentru orice tip de afecțiuni din sfera orl vă puteți adresa cu încredere medicilor specialiști ai Clinicii Nova. Clinica NOVA este deschisă atât la București cât și la Cluj-Napoca și este primul centru specializat în explorări otoneurologice din România.

Acest articol vă este oferit de Dr. Monica Spânu, Clinica NOVA – Explorări ORL, București.